Sa.i tina sufletului de cald...

End of chapter!Am castigat un prieten bun.Si asta e de apreciat!Esti langa mine aici chiar daca apartii altcuiva...:)

....Nimeni n.a spus ca e usor sa gasesti oamenii pe care...
                         i.ai visat...

  Sunt fantome care inca mai spera in viata...de dupa moarte...

-Asta e speranta ,copilo!
-Speranta zici..[si zambeste] speranta...speranta de maine,de azi..speranta dintotdeauna.Tu nu vezi ca prezentul vorbeste fericirea de azi si umbreste gandirea de maine?Tu nu vezi ca speranta se pierde intr.o clipita?!
-Du.te in anticamera!Hai rapid.
-In anticamera?Ce sa fac eu in anticamera?!
-In anticamera este un loc de inchiriat sentimente,hai du.te si inchiriaza cateva,ai nevoie.
-Clovn al vietii zici?
-Ce tot aberezi copilo?Hai iti dau sansa asta,du.te si inchiriaza sentimente!
-Adica se devin un clovn al vietii..unul mult mai manuit...nu o sa fac asta.
-Hai acolo sunt bratele larg deschise,acolo plutesc sentimente si mai mult le poti amaneta pe ale tale.
-Spuneai..ca am nevoi de sentimente,nu mi.ai spus sa le amanetez pe ale mele...
-Du.te in anticamera,o sa vezi !

           Ecou..
...Du.te in anticamera!Du.te in anticamera.... 

-Nu!Eu am sentimente!Nu!eu nu vreau sa amanetez nimic si in nici un caz sa inchiriez sentimente!Euu?Eu am sentimentele mele!Nu am cum sa amanetez sentimentele pentru el..nu am cum sa.mi amanetez sentimentele!As pierde o intreaga colectie de amintiri.Nuuuuuuuuuuuu!
-In ritmul asta o sa.ti feliezi anii si o sa ajungi sa.i asezi fantomatic in octeti..unul in spatele celuilalt.Trezirea copilaaa!Chiar nu constientizezi?!
- Lasa...o sa las geamurile deschise sa zaca sparte pe jos!Sa ciocane in atrii,in ciuma de injurii!Dar nu,nu o sa imi amanetez sentimentele!

          Intelegi?!Asta niciodata!

Si cazu intinsa pe podea...Rostind in continuu ca nu, nu o sa isi amaneteze sentimentele!

       Si pentru ca se facuse tarziu..sufletul pleca sa moara departe.

                               Si pentru ca se facuse tarziu...si.a lasat visele sa se umple de praf in sertare.
                                    
                           

Is anyone alive out there?Can anyone hear me?!

              E haos organizat..ura si iubirea lovesc amndoua odata.


Gata,sec o spun,cand mi se pune pata o sa plec!Nu,nu o sa mai dau o a doua sansa!De ce?!Simplu,pentru ca sunt plictisita sa visez ca lumea merita o a doua sansa spre schimbare.Ce schimbare ma?!Ca nu simtiti pe pielea voastra,voi nu sunteti in stare sa iertati..eu de ce as face.o?Nu,ajunge coaie,lasa sa mai fie si altii eu am fost destul.Am fost destul acolo unde mi s.a dat cu picioru`..si NU,nu victimizez,doar ca lumea se schimba,eu am stat pe loc,pe un loc prost ,pe un loc in care am adunat destule:amintiri,regrete,dezamagiri,sperante si iluzii desarte.

 O lume metalica creata dupa acelasi model,aceleasi piese.Toti suntei la fel ma.Rataciti in pacate stridente,cine va schimba oamenilor?!Amurgul?Drama?Iadul?!Cu ochii murdari de.atatea ganduri iti spui ca "las totul in urma".Chipuri de oameni vechi...dati pe nici doi bani.

                      
                                        "Sa mimam fericire!I.ai vazut?!

               Clovnii fara voce mimau tipete sarcastice si trapezul radea zgomotos"

                              Clipesc.Zambesc si ii tin ingerului meu de urat.Prin fumul de tigara se aud vorbe obositoare si obositoare..arde si aerul si lasa in urma scrum..uneori asa incepe..sau poate asta e finalul?


 Liniste.
-Hey,hey tu!
-Hey,there...
-Arunca.mi o lopata de lut!
-Ce?!
-Da,arunca.mi o lopata de lut si lasa.ma sa vad cum din om se creeaza om...si..poate vrei sa vii mai aproape sa le inchiriezi si noilor "ei" niste sentimente.
-Aberezi iar ma copilo?!
-Aaa?Nu..incerc doar sa privesc direct situatia..sa vad cum trenul trece prin mine ca apa si fuge atat de departe..atat de departe incat ma lasa pustiita cu inca o vara..si cu niste acte inca strigate in somn.
-O sa inebunesti zaw..
-Da?!Super.Ehh afla ca nu sunt buzunarul in care sa va ascundeti marutisul cu toti..chiar daca am fost acum nu mai sunt,nu mai vreau sa fiu.Si in nici un caz n.o sa mai fiu plasa de siguranta a vreunui care nu merita,cum am facut.o pana acum!

         

               

                       Introspectie...
Ma simt atat de goala..
atat de goala
ca inima e prea subtire ca s.acopere distanta dintre pacate.

    Ma simt atat de goala..
incat mana mea inca mai deseneaza lumina....

                    

                        Si NU,nu este o stare depresiva!sunnt doar ganduri ce trebuiesc spuse odata si.odata.

  Fiecare sentiment..are povestea lui..

Un milion de sentimente..un milion de povesti.

Cum?!Cum sa.mi fac eu sufletul auzi

   

       
     

De nicaieri.

-Am auzit ca esti iarasi singura..?
-Da..defapt sunt cu toata lumea dar sunt singura.Ma rog e lipsit de importanta..
-S-a întâmplat ceva?
-Ăă, nu. Multumesc sunt bine:)
-De ce taci? Asa ai făcut mereu, ai tacut. Pana cand… Pana cand te-ai prefacut intr-un nenorocit de fum de tigara…
-Ahh?!Ai observat tu asta?
-Da ma ca n.ai facut altceva decat sa te raspandesti peste tot.
-Cum vine asta?![si zambeste copilaresc]
-Niciodata nu avansezi. Nu ai pic de vointa, n-ai pic de caracter!
-Si ce ai vrea sa ma simt fericita pentru ca el nu e?
-Stii tu?!
-Da,are regrete..totusi ii pare rau ca a luat decizia asta..si pe mine m.a facut sa ma simt confuza.
-Exact ce ziceam!N.ai pic de vointa!Pic de caracter!Esti un nimic!Un 0!
-Si totusi i.am reprosat cate ceva ei...
-Si?!
-Si..nimic.
-Si el ce a zis pentru toata treaba asta?
-Aaaa...ca se intoarce la mine.
-Cine?El?!
-Nuu maaa!El nu are cum sa se intoarca al meu,n.a fost niciodata ala meu.Se referea la ea ca se intoarce la prietenia mea..
-Aha.Si ce.ai de gand?
-Nu stiu ma.Da.i play melodiilor si lasa fumul sa se imprastie pretutindeni...Hai odata!
-Aceeasi veche rutina..aceeasi tu desi putin mai diferita.
-Bine ma !Cum zici tu.Hai da.i play la melodiile alea !Lasa.ma sa.mi pun gandurile in pasi de dans..lasa fumul sa se raspandeasca..

                   ...sufletul lor cald..sufletul meu scrum!

Puzzle.

Si moartea nu va veni sa.ti spuna ca te intelege.Pentru un moment, ai fi in stare sa iti recunosti insignifianta?Ma e ciudat ca stii?Sincer nu a stiut sa fie niciodata sincera cu ea.A fost impartite intre autocritica pana la subestimare si farama de speranta care nu o paraseste niciodata indulcind astfel amarul creat de evident.
Si-a spus de atatea ori ca totul se intampla cu un motiv, incat a ajuns sa creada asta. Dar azi ii suna fals, intr-un fel. E ca un fel de resemnare, sa accepti totul asa cum e si sa nu incerci sa schimbi ceva sau sa intelegi macar ce si cum. Azi nu stie daca vrea sa se resemneze... azi vrea sa se revolte si sa spuna tot ce se zbate in ea si incearca sa se elibereze.

-Cateodata cred ca nu esti in toate mintile,copilo!
-Ahh da?Si ce te face sa crezi asta?!
-Nu stiu. Nu faci nimic cum, cand sau unde trebuie. Nu iti pasa daca oamenii te cred ciudata, ba chiar iti face placere sau cel puţin te amuza.Esti greu de citit..totusi e interesant.
-Nu e adevarat tu ma complici,voi ma complicati.Totul e atat de simplu.Adica...Damn!Uneori chiar am impresia ca ma urati.Exact!Ma urati!Voi,cei care ar trebui sa ma iubiti cel mai mult,obligati din diverse motive naturale/artificiale,etc.,faceti tot posibilul sa-mi demonstrati contrariul.
-Cand ti.am zis ca esti dificila?
-Dificila ma faceti voi,pot si atat de simpla si atat de clara ,daca mediul imi ofera posibilitatea si ..oricum voi faceti din tantar armasar.Serios parca tot ce spun eu voi cititi pe dos.
-Ai sange nebun.Clar.
-Da!Am sange nebun infricosat de mine.Unde ma duc,de unde vin,de ce,cum,eu?Si atatea intrebari se frang de fruntea.mi neatinsa de dunele vremurilor.."bune"

"Am inteles ca tot ceea ce trebuia inteles,era defapt de neinteles:)"

[Tnx Andrei pt citat>:D<.]

Atat.

Uita`te la ea, apoi uita`te la mine...Dintre noi doua doar eu te`am iubit pe tine!

Din spatele cortinei part I

Mai calma sau pur si simplu mai confuza?Se simte parca mai bine in exterior si tot mai sfaramata in interior...
E trecut de miezu` noptii.Dar sincer?Nu prea se gandeste in momentul asta decat la..Ce va fi?..oare ce va fii?


-Esti aici?
-Da.
-Stii..am o rugaminte..
-Da,spune.
-Stii..lasa.ma din cand in cand sa.mi potolesc zvacnirile sufeltesti sub presiunea secundelor tale,timpule!
-Poti sa faci asta si acum,nu trebuie sa te las eu.
-Invata.ma timpule,invata.ma sa pun zambete printre lacrimi si sa creez o vedere a iluziilor.Invata.ma sa fiu eu!
-De ce as face asta?
-De ce?Inca nu stii de ce?Tu atat stii!Sa calci in picioare totul:munti,minuni,sperante,sentimente!Atat stii!?Tu stii sa rostesti cuvinte care dor,tu stii sa speli zambetele cu lacrimi si tot tu,ma incurci de fiecare data!


De ce are momente in care pur si simplu nu isi poate controla sentimentele??sau vorbeste fara sa gandesca...si mai apoi regreta ca a facut-o?Nu scrie de dragul de a scrie!Scrie pentru ca simte si scrie pentru ca..asta e locul ei,unde ea se poate calma sau tulbura recitind unele franturi de amintiri.Oricum amintirile sunt..duse,spulberate de vant si se axeaza pe ..prezent.Si nici macar el nu e asa cum ar vrea sa fie.Si stie..stii e constienta ca nu ies toate cum vrea..dar vara asta ..avea planuri...
Si e razboi ma.E pur si simplu un razboi in inima ei si un meci de box in suflet.Ar vrea sa vorbeasca cu cineva si nu stie cu cine...isi simte inima parasita de sentimente, de dragoste, de ura, fericire, suparare, nu simte nimic, dar totusi are ceva ...vreaa ceva ...vrea sa faca ceva si nu poate,nu are ce, vreaa sa simta ceva si nu are si nu stie ce... vreaa sa plece si n-are unde si parca nu vrea...se simte aiurea, parca orice lucru o face sa se simta si mai aiurea... totul e urat totul e pustiu totul e ca dupa furtuna.
Nu stie speranta, nu stie cuvantul…cuvintele,nu stie…nimic totul s-a pierdut, s-a dus odata cu clipa …clipa care a facut.o sa lase sa curga …sa curga un sentiment de durere , un sentiment pe care i l-ai oferit sa-l simta fara sa vreaa..sau a vrut?!

*Confuzie

*Deziluzie

*Speranta

PS:Unde ne indreptam pasii? Unde vom ajunge? Imi promiti ca dupa ce trece tot imi oferi linistea de care am nevoie,aricel?:)

Confessions part II

E ciudat cat de greu se scurge timpul si fara sa vreau nu stiu..sunt un alt om.Adica e nu stiu e starea asta de confuzie de dezorientare si probabil de aceea si impresia asta ca sunt alta.
E vorba ca stii ce?Adica stai!Asculta doua secunde.Auzi?Auzi cum in tot haosul asta se distige un alt strigat?Auzi si tu?
Stiu ma`!Da ` iarta.ma ca probabil spun lucruri pe care nu ar trebui sa le spun,ca uneori simt lucruri pe care probabil nu ar trebui sa le simt..si ca uneori..uneori se duce dracu tot.Iarta.ma ca a fost prostia mea!
E nevoie de timp.Am nevoie de timp.Avem nevoie de timp.Ca sa analizam si sa invatam ceva din asta.Doar de putin timp..acum nu stiu cat inseamna "putin timp" poate o secunda,poate un minut,o zi,cateva zile..nu stiu.Stiu..adica vreau sa cred ca dupa tot timpul asta o sa se limpezeasca tot si ca dupa tot timpul asta o sa gasesc linia de sosire.
Da stii`?Nu stiu acum uneori zambesc.Dar nu.mi recunosc zambetul adica ..parca e al altcuiva.Si totusi il simt..il am pe buze.



Dear X,

"Nu e vina ta pentru ce s.a intamplat.Asa a fost sa fie.Stii?Putea sa faca asta oricand..cu tine,cu altcineva,acum,peste o luna,peste un an..doi..Aseara am avut cuvintele fara sunet..fara ecou si totusi erau grave..erau clare si pareau ca nu vor sa dispara.Erau intrebari care.mi roiau in cap.Stii?Acum "jocul" nu.i apartine ei,mie sau tie..povestea curge printre pagini..si timpul o sa le rezolve pe toate.Ai spus ca "Toate ies la iveala" deci mi.ai dat incredere.Multumesc!Imi face bine sa vb cu tine.Esti ca un sunet ce imi calmeaza furtuna.
Din nou mi.a fost putin greu sa dorm..si m.am gandit la tot ce ai spus:a fost mai linistitor.mi pare rau ca iar nu am sa fiu coerenta
si ca randurile or sa zboare fara poate nici.un sens
..imi pare rau pentru tot[ca te.am bagat in povestea asta],de fapt..nu am nici cea mai mica idee de ce incerc sa.ti dedic inca un post cand stiu oricum ca nu ai sa.l citesti...sau poate?!"
Ps:"helooo,I love you more and more..." stii melodia?:)

Dissolved in You.

Si parca m.am trezit din morti,serios.La inceput am fost dusa de mana..stii si legata la ochi si dupa chestia ciudata e ca parca am primit alti ochi.Am privit altfel si te.am vazut pe tine.Si sufletul de atunci mi.a fost incatusat intr.un lant ce parea sa fie fragil dar care s.a dovedit al dracu de tare.O clipa m.am zbatut..si dupa am renuntat..dar acum am revenit la vechile idei...tot TU.
Apoi..nu stiu cum m.am trezit dincolo.In peisajul celalat si dupa am revenit la tine.
-Il iubesti?ma intreba un demon
-DA.Mi.e drag..[i.am raspuns parca vrajita]
-Nu mai ai ochi?
-Ba da` dar il vad numai pe el..
-Iti simti bratele inclestate asa este?
-Daa..il simt ca si cum ar fi aici...si tot ce vad vad prin el.
-Si de ce ti.e drag tocmai el?
-Pai..nu stiu intr.o zi s.a raspandit in toata fiinta mea..si parca un nume mi se plimba prin minte,prin sulfet.Nu stiu cum s.a intamplat,poate stie el.Nu, nu, nu-mi spune![...]

liniste...
[...]Am nevoie de aer si de un somn bun, poate visele o sa ma trezeasca din acest cosmar.

Mintea mea o ia razna:
-Inghite.ti lacrimile,nu merita sa.ti curga dreptate pe obraz,nu merita sa curga sentimentul!imi spune
-Nuuuu nu pot s.o fac,asta e modul de a ma descarca,asta e modul in care simt ca.l iubesc..sunt lacrimi de iubire de speranta de ...sunt lacrimi pentru EL.
-Oare am pus prea multe intrebari?Oare mi.am pus eu prea multe intrebari?
-Mult prea multe!
-Nu trebuie sa imi explici, stiu ce se intampla aici.De ce ma leg de cel mai mic suflu al numelui lui si se distruge totul?
-O iubire eterna.

Cand sentimentele lovesc crunt.

*Speranta
*Orgoliu
*Simfonie de sentimente...


-Psst!Liniste vreau sa aud cum pluteste dragostea.
-Dragostea?![si rade]
-Da,dragostea.Cineva mi.a zis ca pluteste,ca uneste inimi,ca imprastie sperante asemenea confetiilor si ca sentimentele roiesc ca niste fluturi.
-Hey copilo,trezirea!Dragostea nu pluteste,cel putin nu la tine.
-De ce spui asta?
-L.ai vazut?Ti.ai citit sufletul?Ai vazut ce ai inauntru?!
-Da.
-Si?Ce crezi acum?
-Si am vazut ce este pe dinauntru:aceeasi speranta dintotdeauna,acelasi zambet,aceeasi inima,acelasi suflet..si acelasi EL.
-Din nou el?Dar ce are el asa de special?
-EL este el..el este unic.El este regizorul filmului in care vreau sa joc atat de mult.El am incredere ca in scenariu are replici dulci dulci mai dulci ca mierea.
-Nu ti se pare ca sunteti intr.un joc?Un joc pe care insa numai tu il cam joci..un fel de..sah.Tu ai pionii negri,el ii are pe cei albi.Tu muti o secunda,el muta o zi..apoi pierdeti o saptamana.
-Ba da..stai iar mi.ai adus aminte de primele momente...deci eu i.am zambit a fost secunda,el a fost dragut atunci a mutat ziua..si dupa nu am mai vorbit ceva timp deci atunci a mutat saptamana.
-Da,exact.
-Si acum mi.a dat sah mat nu?
-Cam asa ceva..acum asteapta sa reiei tu partida de joc...
-Chiar asa?Atunci de ce e asa?De ce este...indiferent?
-Asta trebuie sa cauti tu in inima lui..acum e impietrit,incearca sa.l sculptezi.
-Nu.i pot spune criminal!Dar el?EL mi.a captat viata.

Evadarea sufletului.

*Si poate ca a scos si sufletul din mine, dar am ajuns sa neg asta cu atata convingere incat inca mai simt putin din vibratia vietii...









Good job!"In final o sa pierzi tot !" isi spune."O sa ramai doar cu povestile,doar cu amintirile si o sa pierzi tot,trezeste.te odata, o sa pierzi tot!"
O sa incepi sa dai peste un sfarsit, apoi altul, apoi altul..o sa dai peste un el,acelasi el si.acelasi el... Si cand deschizi mai bine ochii, o sa te vezi ramasa cu niste cuvinte, cateva amintiri intr-un colt de suflet si niste praf peste propria.ti persoana.Si.atat."Cu atat o sa ramai,proasto!"
-Credeai ca ai timp nu?Asta credeai?
-Pai..timpul nu sta in loc..dar credeam ca am timp,ca pot sa raman cu ceva..ca pot sa fac ceva pentru el..pentru noi..
-Da?![si se aude un raset]timpul te va trada de fiecare data cand ii vei da sansa.Uita.te acum la tine.Priveste cu atentie priveste dincolo de ochii atintiti asupra ta,dincolo de zambetul pe care nu stii daca sa.l afisezi sau nu,dincolo de teama de a te afisa,priveste.te,hai!
-Nu..ce rost are sa fac asta?Oricum nu rezolv nimic..oricum visul asta deja a ajuns prea departe si nu pot,nu ma am putere sa.l omor oricat as vrea.
-Chiar voiai sa ajungi asa?
-Nu intentionam..adica stii replicile nu le fac eu..scenariul nu.l creez eu..scenariul e dat,eu doar il joc.
-Si inca n-ai invatat. Inca mai crezi, dintr-o incapatanare oarba sa eviti,eviti sa vorbesti,eviti sa te afirmi,eviti sa deschizi cartea destinului.
-Sa o deschid eu?Ce pot eu sa fac?Pot eu sa scriu ceva in cartea destinului?
-Oamenii nu merita nimic,asa.i?
-Da..unii si de aici cred ca.. ca toate celelalte isi pierd sensul pe drum.Oricum ce sa.i spun?Ce as putea sa.i spun?Ce as putea sa fac?
- Ar fi mai bine asa, nu? Cel putin nu-ti poate face nimeni rau in felul asta.
-Pai ce rau sa imi mai faca,adica nu ar avea ce,deja raul e facut.Stii acum cand imi privesc chipul uscat..parca nici nu.mi pasa ce era inainte,tot ce vreau e sa se regenereze sa fie iar plin de zambet si de sclipirea aia din ochi.Sa fiu iar Eu.
- Habar n-are! E si el un alt nenorocit care nici macar nu mai poate sa-si urmeze propria predica...

Speranta..
Iubire.
Lacrima.
Si deseori ma intreb:Oare.ti mai amintesti de mine?As vrea sa te urasc, dar inca te iubesc si nu pot sa fac ceva in privinta asta...

"Se trezeste intr.un parc.Intr.un parc complet pustiu..e vara si arsita soarelui pare ca a coplesit totul in jurul ei.Noroc ca noaptea s.a asternut si e putin mai racoare.Adierea usoara ii trece prin firele de par.Ce cauta in parc?Si de ce e asa pustiu?
O fruza se desprinde dintr.un copac batran.O prinde,o priveste cu atentie si..ramane cu privirea atintita asupra ei..chipul lui se reflecta,chipul lui il are in fata..chipul lui...
-Gata,stop,gata termina,pleaca!Lasa.ma!si se prabuseste pe cimentul inca arzand...
Ce dracu cauta aici?De ce nici aici nu are liniste?Priveste in gol..priveste spre nicaieri..
Un aer ciudat o invaluie..si parca cineva ii sopteste la ureche..parca cineva ii mangaie parul..parca cineva o alinta..parca cineva..E doar pustiul..e pustiul care parca ca intr.un final..ii aduce liniste.
Se innoreaza.Picuri mici incep sa curga.Si apoi picuri si mai mari si mai mari..Si se parbuseste la pamant..asemenea cum si.ar da suflarea..Dar stai!Asculta putin!Se aud pasi.Da,chiar sunt pasi..in linistea serii se aud pasi..si parca creste ceva in ea..se uita,se ridica usor.E chiar el!Da?!Cum se poate?!Ce?Unde?Cum?Ce cauta el aici?
Se apropie de ea..si ii intinde o mana..Il priveste cu teama si parca vrea sa.i spuna ceva..Parca regreta ca nu ea a fost cea cae sa.i spuna cu adevarat ce simte.
O ia in brate.Siii..o ajuta sa se ridice.Prin ploaie pasesc amndoi spre necunoscut,se tin de mana..."

Si ma trezesc.Stai coaie!?Ce am?!Asta e un vis,nu are cum sa fie adevarat!
Asta mi-e fobia, asta mi-e speranta..

Un fluviu de amintire ma ineaca ,dar nu-l uit :)!

Puls crescut.
Confuzie, dezorientare.
Energie.
Euforie.


Si cu cat ma straduiesc mai mult sa te uit,nu pot.Nu pot pentru ca din micile alea momente neimportante pentru tine am creat un mic clip..un clip in care am pus putina iubire.Pe fundal am ales sa ma aline speranta si gandul ca intr.o zi o sa fii aici.Dar nu esti si probabil nu o sa fii niciodata.Si ma doare,ma doare ca..ca am fost credula si inca o fac.Ma doare ca in fiecare zi ma rascoleste amintirea si gandul si ca..ca nu pot sa fac nimic.Ma simt neputincioasa:ma simt fara remediu..ca un bolnav care stii..e pe patul de moarte si pare ca nu se poate face nimic pentru el.
Da`simt ma..simt ca sunt om!Simt cum atunci cand aud numele tau inima imi bate mai tare..simt cum am un fior de fiecare data cand ma uit la o fotografie de.a ta uitata in calculator.Cum ar fi sa te vad?Sa trec pe langa tine?
Poate ar fi mai bine..m.as mai linisti as stii macar ca esti..ca esti fericit sau..macar linistit.As fi multumita ca stiu ceva de tine,ca stiu ce faci..ca.ti vad macar privirea si zambetul copilaresc,ca te vad asa cum erai..asa cum esti.
"De azi trebuie sa.l uit" O zic in fiecare zi..si parca asta este semnalul dupa care incepe derulalrea filmului..si asa azi asa maine..asa poimaine si asa zi de zi.Si parca creste si mai mult sentimentu` asta.Si se spune ca sentimentu.i pur cand e reciproc..poate..bag mana in foc ca POATE sa fie si atunci cand numai unu` simte,cand e in stare sa lase totul..numai sa aiba putin din dulcele amar...
Ce parere ai despre mine?De ce niciodata nu ai avut ceva sa.mi spui?Sa fii oare prea imatur?Sa fi fost eu prea copilaroasa?Sa fie teama ta?Dar de ce teama?Tu nu ai de ce sa ai teama..poate doar de cei din jur..Poate mandria ta e prea mare?Poate orgoliul tau mai presus de orice?


Un fluviu de amintire ma ineaca ,dar nu-l uit :)!Nu pot sa.l uit...

Ce nu te omoara te face mai puternic?!momento

Si da!Are draci nervi ii vine sa arunce cu tot ce.i iese in cale!Are draci pentru ca uraste ma uraste tot !E satula de aceleasi replici aceleasi obiceiuri ,aceeasi rutina.Vrea sa evadeze,sa.si ia liber de la stres.Sa nu auda,vada,simta ce se intampla in jurul ei si cum totul se duce pe apa sambetei,cum nici o "constructie" nu e stabila,cum totul se clatina,cum totul se schimba,cum totul se evapora..trece ca un fum...
Si vrea sa opreasca timpul.Pur si simplu:sa.l tina atat de strans incat sa se opreasca,sa nu mai poata sa ticaie,toata ziua "tic.tac" sa isi ofere linistea aia de care are atata nevoie.Vrea intr.un viitor apropiat sa devina insensibila..sa poata si ea sa treaca peste toate,sa nu mai puna atat suflet,sa treaca si ea peste tot mai repede.Vrea de asemenea ca tu sa.i zambesti.Sa.i spui ceva,sa reactionezi..si dupa sa nu o mai lasi sa dispara.Isi doreste ca tot ce.a construit sa nu se lege numai de aspectul fizic..ci sa fie cineva care sa aprecieze si altceva.Vrea sa pastreze putinul ala cladit..sa nu mai simta de fiecare data teama si de fiecare data sa se agate de speranta.
Ar vrea sa nu.i treaca prin cap ceea ce.i trece acum,ar vrea sa dea foc la tot si sa pastreze scrum,sa il tina intr.o cutiuta si cand se va simti puternica..sa.l arunce in mare,sa.l faca sa piara..

De la iubire la ura nu este decat un pas..

De la iubire la ura nu este decat un pas...si totusi..nu te urasc.E doar sentimentul ala de frustrare..Am inceput sa urasc sentimentele mimate..Sentimentele jucate si neadevarate..Dar pe tine?pe tine nu!
Tu?Tu esti tu,tu esti special!Tu esti...
-cel p care l.am iubit
-cel pe care l.am bagat in viata mea
-cel care ti.ai jucat rolul perfect fara sa.mi dau seama
-cel pe care nu.l pot scoate din minte
-cel care renaste si omoara amintirile
-cel care tace
-cel despre care nu stiu ce simte acum
-cel care nu m.a lasat sa.l cunosc
-cel care mi.a dat noptile albe in care am stat si m-am intrebat: DE CE ?!
-cel care m-a schimbat,iar acum fiecare loc si fiecare lucru pe care-l fac il leg de amintirile cu tine...

Fara sentimente palmate,poate nu o sa mai fim straini

Si lasa sentimentu` sa vorbeasca pentru mine.Macar de.ar fi numai unul.Dar macar lasa unul sa vorbeasca.Lasa.l sa izbucneasca,sa arda,sa nu mai fie nevoit sa mocneasca.Lasa.l sa se afirme si daca nu vrei intr.adevar,lasa.l sa se izbeasca de zidul tare al inimii.
Stiu ca e o nebunie..si sper sa nu devina vreo obsesie,dar imi lipsesti ma!Si imi lipsesti mult.Si nu stie nimeni cat de mult.Stii de ce?Pentru ca nu poate fi masurat in cuvinte.Speranta?Ai auzit de termenul asta?L.ai simtit vreodata?Ai trait cu speranta?Daca da,atunci adu.ti aminte cum te.ai simtit tu,sperand apoi gandeste.te la altii,fara sa generalizezi cum se simt ei sa traiasca cu speranta:cu speranta ca cineva le va fi alaturi.
Sentimente palmate?Le.am palmat prea mult.De ce?Care a fost cauza?Nu stiu,poate teama.Teama ca..nu sunt chiar tipa aia speciala pe care o cauti tu.Tipa aia care sa arate bine,tipa aia care sa.ti fie pe plac...Mi.as dori sa ai nevoie din nou de mine,chiar si pentru un proiect,compunere,schita,orice.Macar sa ma intrebi "Ce faci ma ai terminat aia?",macar atat.As fi multumita macar sa te vad zambind.Da` tie ce sa.ti pese?Man,insensibil nu esti.Ai sentimente si asta o stiu,am observat...Si totusi oare le palmezi si tu?

don’t say that.., don’t say”I miss you”!

Da` nu pot!Pur si simplu privesc in oglinda si nu pot!Ma simt ca ultimul om.Ma simt aiurea fata de tine,ca te.am facut acum 3 luni sa afli asa ceva..si nebunia continua.
Si da fraiere!Creste dorinta pe zi ce trece!Pe zi ce trece dorul e si mai mare.Si stiu ca nu.ti pasa de mine si stiu de asemenea ca niciodata nu ti.a pasat...sau poate da...da oricum aiurea ma mint ca nu.mi pasa.Stii ai fost..persoana la care am tinut enorm,nici nu.ti imaginezi cat!Si ciudat,ca dupa toate fazele inca esti acea persoana..
Timpul nostru traspira geamul de sticla dintre noi… Nu te mai vad… Unde esti?De ce ai plecat asa ..brutal?De ce nu ai vrut sa asculti macar..sa vorbesti macar,sa intrebi ceva macar..de ce nu ai evitat sa ma lasi asa..pustiita,fara sa spui nimic.Si cea mai mica si nevinovata minciuna,macar sa ma agat de ceva...
Hai sa patam cerul cu speranta!sa poate o sa zambesti mai des… Asa poate o sa vii mai des… langa mine.
Si cu cat ma gandesc mai mult la faptul ca mi-e dor de tine, realizez ca de fapt mi-e dor de mine...mi-e dor de starea pe care o aveam cand eram in prezenta ta...mi-e dor de singura perioada din viata mea cand am fostfericita...mi-e dor de momentele in care simteam ca nu imi trebuie nimic altceva decat prezenta ta..
Ma enervam ca incercam sa imi amintesc fiecare privire în care se oglindeau toate nefericirile şi dezamăgirile umanitatii, si nu reuşeam. Imaginea lui şi prezenta.i deveneau din ce în ce mai neclare, ca o fotografie de demult care imortalizează un chip dar care, odata cu trecerea timpului, nici macar ea nu mai poate sa redea perfecţiunea momentului..

Aceleasi replici..acelasi te iubesc,acelasi mi.e dor de tine..

Si nu sunt ultimele cuvinte..or sa mai fie,ca mintea mea e invadata de imaginea ta.E ceva din trecut..care a trecut,dar..reivie de fiecare data,in fiecare minut.Din cele 60 de secunde 5 secunde amintirea e moarta si 55 reinvie.De ce?Pur si simplu pentru ca e ceva de neinteles.Sa cer explicatii?Pentru ce?Ma cuprind amintiri cand te aud in gand razand sau..cand iti aud pasii plecand ..atat a ramas si.ti multumesc pentru tot.Ai fost si o sa fii antidotul meu.
Nu am avut cum..dar stii?acum imi e asa de dor sa.ti spun ca mi.e dor de zambetul si de tot ce e legat de tine..pune apa pe focul asta pe care l.ai aprins!Nu pot sa.l sting eu,nu sunt capabila pur si simplu.
De ce am deschis eu rana?Tot eu mi.am facut rau stii..asa inconstienta.Acum parca ma doare mai tare,parca ustura mai tare ca niciodata...si tu o sa ramai tot in gandul meu.Tot acelasi TU de alta data,indiferent de ce o sa faci,de ce o sa spui..indiferent de...de vreun rezultat,daca o sa existe unul.Esti special coaie..si regret ca nu mai sunt in generala,ca nu mai sunt tipa aia vesela care venea la prietena ei si care recunoaste acum,ca intr.un timp erai unul din motivele pentru care veneam..desi negam uneori asta...
Sunt simplitati,aparent banale..dar inseamna enorm pentru mine.Si desi tu esti indiferent si..uneori asa..rece,esti tot aici.Si o sa fii!Pana cand inima te va renega!:)

Si e peisajul din ce in ce mai sters..

Si e peisajul din ce in ce mai sters..si uneori din ce in ce mai viu colorat,parca e un suflet ce bate cu atat dorinta si atata putere sa sparga gemuletul sub care e pusa simpla hartie...
Si a mazgalit toate amintirile.Uite.asa!Le.a desenat pe toate si se gandea sa le dea foc..dar la ce sa dea foc pana la urma?La putinul acela pe care nici nu l.a avut?La ce putea sa dea foc?La prima amintire din ora de matematica?La zambetele alea din ora de chimie?La emotiile de atunci?La ce dracu sa dea foc?!Simtea ca nu avea la ce sa dea foc...Pentru ca fara amintirile alea sterse s.ar fi simtit aproape un nimic.
Si pentru putinele clipe,pentru putinele clipe petrecute prin preajma lui,ii multumeste,desi n.o stie si n.o sa afle asta.Si pentru ca e prea orgolios si pentru ca din impuls ori din dorinta de a fi..nu stie.."mai presus" poate,ar vrea sa.i spuna ca.l uraste.Dar cum sa.l urasca?Cum sa urasca sentimenul care pe zi ce trece devine tot mai puternic parca?!Cum sa.si urasca sufletul?!
Uneori ar vrea sa strige,sa urle,sa o auzi si tu...Dar se gandeste.."Ce rost are?"Se minte,continua sa se minta ca te.a uitat,ca o sa te uite..si nu e zi in care sa nu.si aminteasca de tine si sa se urasca pe ea,ca sa nu te urasca pe tine.
Si tine minte tot..pas cu pas.Ar fi in stare sa deruleze amintirile firicel cu firicel fara sa omita ori sa incurce vreo data.Isi aminteste perfect atitudinea ei,a ta,zambetele de atunci,prima iesire pe poarta liceului :)),primul refuz de a intra in liceu,zilele in care n.ai vorbit cu ea..isi aminteste tot!


-Poti sa pleci te rog..lasa.ma macar sa ma bucur de restul verii..
-Si ce se intampla daca toata e numai imaginatia taa..
-Las.o balta,tu n.o sa stii niciodata cu adevarat..si nici n.o sa vezi niciodata nimic..Trece azi,trece maine stii si e la fel de nedrept..

Sentimente adoptate.

-pleci?
-pai... da.
-de ce?
-!? tacere.aceeasi tacere obsedanta.
-de ce taci? de ce mereu taci? de ce nu poti macar sa-mi spui o nenorocita de amarata de minciuna? cea mai putin credibila, dar spune-o. urasc cand taci.
-vrei sa te mint?
-nu...
-atunci?
-dar decat sa taci, mai bine minte-ma.. macar sa stiu ca simti ceva, sa nu raman cu impresia asta stupida ca sunt proasta. sa nu mai ma invart mereu noaptea de pe o parte pe alta doar pentru ca nu pot sa adorm pentru ca imi apare vesnic aceeasi intrebare in minte.
-intrebare?
-las.o balta,nu are rost...

Si ..daca timpul nu vindeca?

…daca timpul NU vindeca? Daca raman asa, cu gandul la tine, tot restul vietii? Adunand firicel dupa firicel de dor pana cand compun o plaja intreaga?…
Da, stiu, a trecut ceva timp de cand te-am vazut ultima oara, si tot atat de cand te-am auzit. Si ma trezesc in fiecare dimineata cu dorul de tine, buimaca, asteptand sa-mi treaca. Nu trece dorul, nu trece dragostea, nu trece durerea.
Am spus.o ma.Si poate par jalnica.Poti sa te tavalesti de ras,sa faci misto,oricum n.o sa vezi asta niciodata:"MI.E DOR DE TINE".Simplu,copilaresc,prostesc mi.e dor de tine.Defapt..mi.e dor de tine,cel de atunci si nu cel de acum,sau probabil...
Acum mi.e cel mai rau..si poate cel mai bine.Cana de cafea zace parasita pe birou,oricum nu mai are nici un efect asupra organismului.Tot ceea ce e in jur imi da o senzatie mult prea puternica de deja-vu. Sunetele care se revarsa din boxe nu mai contin de prea mult timp o idee de muzica. Au devenit pur si simplu niste sunete. Niste sunete banale. Nu le mai pot lega unul de altul... Si e atata haos si totusi atata liniste apasatoare...
Parca timpul s-a oprit in loc. Ca si cum ar fi descoperit ca nu mai are nici un rost sa mai zboare, sa mai treaca. Si s-a oprit. Pur si simplu..s.a oprit.Da` nu.i mai pasa de noi,ca am ramas undeva rataciti fara vreun raspuns.
Si totusi..daca timpul nu vindeca?

Ultimul rand din scenariu iti apartine tie..

M.am saturat de masca ta din fiecare vis.M.am saturat sa te caut prin palmele reci si prin franturile ochilor.Au ramas cateva simturi denaturate de aparitia ta anterioara.
Stii ce?Aseara mi.am permis sa.mi sinucid dorintele.Aiurea...ca mai rau ti.am subliniat absenta.Ce vis absurd..E ca o imagine furata din filme prost regizate.Acolo actiunea este incetinita de sunetul amaraciunii.
Tic tac…tic tac…zumzaie ceasul de pe perete iar pupilele mi se contracta in ritmul sau. Noptile vin precum un tremur in lumea de sticla si de fiecare data se mai prabuseste ceva si iar ajung sa ma tai in cioburi. Doare. Al naibii de tare…
Dar tu de unde sa stii?
Ultimul rand din scenariu este scris de tine. Iti apartine. Insa tu ai plecat inainte de finalul primului act. Piesa ramane incompleta. Actorii se prabusesc, spatiul se pierde printre firele de praf si privirea ta e singura materie ce pare sa ma trezeasca din tot universul meu.
Multimea aclama cu aplauze tacute.Ai plecat ca un actor grabit..

Sec.

Azi se simte foarte vulnerabila.Ca si cum nu ar avea corp iar sufletul zboara aievea in stanga si in dreapta cautandu-l pe el.Azi are nevoie de tine.Azi mai mult decat ieri...
Si a fost o zi in care s.a simtit complet ciudat...Cred ca a fost pentru prima data cand,desi a avut atata lume in jur s.a simtit..ciudat.
Daca vrei, nu o sa-ti mai vorbeasca niciodata... Si daca vrei, nu o sa-i mai fie nici dor... va fi doar umbra unui zambet pe care cineva l-a uitat:)
Ti-a scris prea des coaie si ti-a desenat prea mult chipul in silabe diforme Iar tu...
Chiar si in vise o enervezi! Dar s-a impacat cu haosul. Are farmecul lui bizar.
Nimic nu mai are sens. E un haos ciudat care a pus stapanire pe ea. Toti ingerii au plecat. Toate visele s-au sters. A ramas o scena goala cu ecourile unor voci aproape familiare. Si oameni..multi i.au amanetata sentimentele,si nu se astepta sa faca si el la fel :-j
ai vandut.o pe cuvinte gratuite.

- Cum... sa nu iti amintesti?
- E vag. Am uitat.
- Imi pare rau ca te-am deranjat. Observ ca e timpul sa plec. Ai grija de tine... :)

Radiografii

Se uita in oglinda,uneori se uita in oglinda si nu se recunoste.S.a privit mai intens..mai intens si mai intens..pana cand in ochii ei s.a zarit o radiografie.
Si gasea cioburi in ea.Da,gasea bucatele din suflet.Erau destule ramasite incat ar fi putut scrie un intreg capitol de viata.
In jurul sau se perinda capete crispate. Ii pun mana pe frunte, ii masoara temperatura si o sfatuiesc prieteneste sa.l taie de pe lista.Da din cap in semn de aprobare. Dar in sine ei isi recunoste slabiciunea: nu poate sa o lase balta, chiar de o doare, chiar de o ustura si chiar daca...
Simte cum ii curge prin vene cioburi din suflet, cum o ustura, cum o lacrima se zareste chiar in coltul ochiului. O aduna, caci el nu are voie,nu vrea sub nici o forma sa vada semne de slabiciune. Isi spui ca maine nu-l mai lasa sa-i faca rau...si e invers.
Ranile odata deschise nu se mai inchid usor. Dar nici nu au timp sa se inchida, pentru ca din cand in cand mai primesti cate o intepatura...Mica dar apasatoare.Si ajunge sa mai traiesca din micile bucurii:ca.i vorbeste,ca o priveste...

Gonind spre liniste`:)

Dragoste nebuna....un adevarat amalgam al simturilor: si iubire , si cearta si dezmierdari,salbaticie,tandrete. Simtise cum crestea in ea marea iubire. Si tocmai cand credea ca se indragosteste de acea persoana, ...boom..the big surprize...N.a avut curaj sa spuna ce simte`:)Cand a spus a fost tarziu`...si gata,s.a dus!:))

"Si am alergat sa-nvat sa iubesc
Si-alerg in jurul lumii"

Cam asa suna` melodia care ruleaza.n mintea ei.Si stii?Se simte mandra de ea.Si realizeaza ca nu toate se inavarteau in jurul lui.El a fost,a plecat,defapt nuu ca nici macar n.a plecat`:-?? e tot acolo,dar nu.i apartine.Si oricum nu o mai intereseaza,e un caz pierdut.Are atatea pentru care sa se bucure,are alaturi de cine sa se bucure,are niste prietene extraordinare si e mandra!
Si de ce sa dramatizeze pentru ceva..care acum i se pare total copilaresc?Neah..o sa fie unul care o s.o merite probabil si atunci o sa straluceasca si ea.Si nici macar n.o sa.i poarte vreun pic de ura,ori vreun sentiment negru.Pentru ca a fost o vreme in care el a insemnat ceva.Ii pare totusi rau ca se ignora,ca nu a ramas loc nici de un salut macar si i se pare aiurea.
Acum priveste in urma si se amuza cand vade cat de copilaroase au fost reactiile ei,dar isi aduce perfect aminte cat suflet a pus..
Ce fraza nascocise sa descrie luna? dar dragostea? ce nume daduse mortii? nu mai stie. Nu mai avea nevoie de un limbaj pueril,ca limbajul folosit de indragostiti,nu mai are nevoie decat de cuvinte monosilabice,ca ale copilului cand intra in camera si o gaseste pe mama lui cu lucrul in mana si aduna de pe jos un firicel de lana viu colorata,sau o pana.
Si de parca cine i.ar fi furat libertatea se simte suficient de puternica sa strige ca e libera sa se bucure de roadele eforturilor ei. acum tot ce a fost pt ea reprezinta trecut,ii place sa traiesca prezentul,ii place sa fie ea,nebuna care alearga de colo colo,imprastiind veselie si molipsindu’i pe toti cu cheful ei de viata. si sunt cateva persoane carora ar vrea sa le multumeasca,si se stiu ele. nu e nevoie sa le numesc<3
si are chef sa se bucure de viata,are chef sa iasa cand vrea,are chef sa ii rada destinului in nas,pentru ca inca odata l’am invins!si e fericita ca nu i’a pierit bunavointa,si ii vine sa strige,sa sara,sa danseze,sa rada cu pofta,sa se distreze,sa ii sune pe cei dragi,sa se bucure de vocea ei,de cheful ei molipsitor. si va face si asta. va duce la bun sfarsit ce isi doreste sa se implineasca,pentru ca acum are putere,pentru ca acum este in stare,si mai ales pentru ca acum,mai mult ca niciodata,VREA!

Un destin nesigur,incert,nebanuit. O minte imatura, o personalitate inca neformata probabil, un trup si un suflet sensibil.
Ce sunt toate astea?
Da,este viata ei,viata unei adolescente….un spirit confuz,astazi este calma,maine este coleerica,iar poimaine…nu stie…poimaine…un cuvant prea indepartat ..chiar si maine ii aduce indoieli in inteior.Oare ce se va intampla?Ii va vorbi?Ii va marturisi ceva?Va reusi sa il faca sa o pretuiasca la adevarata valoare? poate…totul depinde de..ciudat,totul depinde de ea.
ieri – amintire ; azi – certitudine ; maine – iluzie.
O insiruire de cuvinte aparent simple.dar reprezinta mai mult decat cuvinte.

De ce sa se gandesca ca daca ar fi reactionat altfel,poate s-ar fi intamplat altceva?Istoria nu se scrie cu "daca"trebuie sa pastreze ce e mai frumos din trecut,sa aprecieze invataturile date si sa uit relele intamplate.Trebuie sa aiba puterea sa zica : ok,asta a fost ; game over and up to the next level!

A fost acoperita de un val al inocentei,dar i-a fost dat sa afle acel ceva ce a ars perdeaua ce o proteja de lumina orbitoare a realitatii. Poate(sigur) a fost mai bine.
De ce sa se prefaca ca sunt altcineva? De ce sa nu ii marturiseasca? E adevarat,fiecare om are trei personalitati : cea pe care o arata,cea care reflecta realitatea si cea pe care fiecare crede ca o are.Pe care sa o slefuiasca?Pe care sa o modeleze?A avut doar o fata pana acum..si nu,nu a fost bine!Vrea sa schimbe firul,traseul asta total.Dar de ce mereu se loveste de umbra lui?De ce de fiecare data ii sta in fata ca un zid?De ce de fiecare data el o agita mai rau ca valurile marii involburate?
Stii ce?Vrea sa afle limitele posibilului lasandu`si imaginatia sa treaca in domeniul imposibilului.:)

Din nou promisiuni incalcate:)

Si s’a jurat ca n’o sa mai verse nicio lacrima,a promis coaie ca o sa zambeasca in ciuda a tot ce se intampla.dar bineinteles,o privire,,niste ochi ai unui demon cu chip uman i’au sters memoria a tot ce candva isi promisese.
Aseara,lacrimile ei au avut cel mai amar gust,erau lacrimi,erau lacrimi coaie.Era gustul frustrarii,,era amaraciunea ce o simti cand si cea mai mica speranta se pierde undeva in golul camerei.
Privea camera goala,ploaia de afara strabatea prin furtuna lacrimilor ei,picaturile reci ce se loveau de streasina casei unde locuia erau ca niste sageti arse ajungand exact in inima ei ,pentru ca cineva avusese grija sa’i strice iar sufletul,sa o,sa se simta ultimul om doar pentru ca incercase sa se descurce.
Dar nu se mai mira, nu se mai intreaba de ce,stie ca acel demon,atata timp cat ea ii da putere prin
slabiciunea sa,va continua sa o omoare … putin cate putin,zi de zi...doar asteapta acea zi cand totul se va fi terminat,si va afla motivul pentru care atatea lacrimi amare s’au prelins pe chipul ei..:)

Non -titlu`

S’au mai dus inca o mie de clipe in care pur si simplu gandurile ei au luat’o razna ..O incearcaU tot soiul de sentimente,simtea de fiecare data piedici care se interpun intre ea si universul pe care si’l doreste…astazi se simtea ca un strop de ploaie,asemenea picaturilor cazute cu cateva ore in urma pe asfaltul incins. simtea cum tot ce o inconjura o infierbanta,o agita ca si cum ar fi fost prima stare de acest gen si nu ar fi avut puterea sa se lupte cu ea.
Si iata’o din nou intr’o zi ploioasa,in acelasi loc ca acum o saptamana; cu toate astea se simt neimplinita. Atunci era soare si cald,se simtea totusi ultimul om. era a doua zi in care nu vorbea cu ea,nici macar nu se uitau unul la altul. Iata ca acum,dupa tot acest rastimp,ea incearca sa para ca ar vrea sa evapore tot acest sentimnet.
Desi nu era sfarsitul,scrisese aceasta ultima parte ca finalul a ce fusese prima ei iubire,prima ei dezmagire. Lacrimile ii stersesera scrisul,dar nu ii stersesera si literele incriptate in inima’i acum inghetata.
Aveau sa urmeze pagini intregi pe care isi lasase amprenta suferintei,aveau sa fie lungi istorisiri,la lumina lumanarii,in nopti reci din plina vara,aveau sa fie dorinte irosite si planuri neimplinite.

Zid al realitatii...:)

al 1000′lea gand,,al 1001′lea vis,a 1000′a traire…

Somnul EI nu a fost unul usor,nu a fost nici pe departe odihnitor… a fost un somn din care incerca sa se ridice cu toata forta pe care o mai avea,dar el nu o lasa.

Era vechea ei locuinta. Era bantuita de umbrele trecutului,era urmarita de consecintele a tot ce facuse pana atunci. Privea in ochii ei din alte unghiuri,isi vedea chipul ca si cum s-ar fi uitat in oglinda,dar nu se recunostea.
isi dorea sa pastreze ultima privire ...
Stia ca era doar un vis,dar cate trairi a trezit in EA… de cate si`a adus aminte...Si iata ca visul ei se incheie,iata ca ramane in urma cu amintiri,dar nu trairi. ele s’au evaporat in noapte.
Nu mai putea suporta. Traia o viata intr’o inima ciudata,isi ducea traiul intr’o lumina orbitoare, dadea ocol,iar si iar, acelorasi ganduri fade,se invartea in jurul acelorasi evenimente, aceleiasi rutine. Isi dorea sa uite ca sa mai poata straluci ca altadata.Dar oare a stralucit vreodata?:)

Memorii sterse

Undeva, la capatul unui tunel, o raza palida de lumina isi croia drum prin intunericul deplin. Singura intr-un loc atat de pustiu si rece, ea incerca sa il strabata centimetru cu centimetru, pas cu pas, dar nu reusea. Intensitatea ei era mult prea mica si nesemnificativa, pe cand intunericul era adanc, profund, apasator. El nu lasa lumina sa il treverseze...
Undeva, la capatul unui suflet, o raza palida de speranta inainta prin pustietatea si linistea ce o inconjurau din toate partile. Trebuia sa schimbe locul prin care trecea. Si reusea... La inceput atat de mica, apoi crescand treptat, speranta avea puterea de a umple sufletul cu fericire, calmitate, inocenta, caldura ... iar acesta se trezea parca dintr-un vis fara sfarsit si devenea mai deschis.
Intr-adevar, speranta moare ultima ... Nu ii venea sa creada, dar parca i-a auzit numele. Prin atata lume care trecea in jurul ei, un glas a folosit numele sau. Din coltul gurii a schitat un zambet. Si nu a fost un zambet fortat. A fost unul adevarat...A fost atunci unul..:)

Contopire de aberatii si dezordine de ganduri..

Nu va mai scrie despre El!A epuizat toate cuvintele...Aiurea,ciudat,patetic!
DA! azi e ultima zi în care mai scrie despre el, de mâine vine o alta zi.Ii vine sa rupa ziua asta in mii de bucati asemenea unui puzzle ..sa bata vantu cu putere si sa le duca cat mai departe..C dracu a adunat?NIMIC!secunde infinite la gramada...Si uite ba..ca pt ea timpul n`a avut cuvant,a avut doar raset.
Sa`i scrie?..a ramas fara provizii..o sa aiba nevoie de presupuse noi amintiri.Nu il mai are..defapt stai..ca nici nu l`a avut!
Are o ploaie acida in suflet...o sa inchida cuvintele intr-un catastif ruginit,spera sa-l deschida odata..dar doar cu unica cheie,venirea ta.
Se imagina intr-o lume cu felinare...
,de fiecare data knd vedea cate un felinar,smulgea sperante.Uneori, este atat de fericita cand întalneste felinarele- singurele ei ''devize'' la care se poate raporta în viata, este atat de ametita de iluzii, incat il vede pe el acolo, şi imbratiseaza felinarul asa cum l-ar îmbratisa pe el, tare şi strans, cu toata puterea, ca şi cum ar fi prima şi ultima îmbratisare...
Dar de azi,gata!Pune piesa pe "Pause" si....

Scrisoare unui inger!

Iti multumeste...Iti multumeste pentru zilele in care i`ai fost alaturi, iti multumeste pentru ca ai inteles`o de fiecare data, chiar daca nici ea nu se intelegea, iti multumeste pentru tot ceea ce ai facut pentru ea, pentru zilele petrecute alaturi de ea, iti multumeste pentru ca ai stiut sa`i fii prietena adevarata !;x
Iti multumeste pentru absolut TOT. Ai fost si vei ramane prietena ei adevarata!

I`ai daruit clipe pe care nu credea ca le va trai vreodata, clipe care i se pareau scene de film, clipe pe care nici ea nu se vedea in stare sa le traiesca, sa le doresca. Stia ca oamenii nu pot zbura, dar tu ai invatat`o sa zboare fara teama… Ai facut`o sa rada cand nu mai avea nici puterea sa zambesca si ai facut`o sa spere, cand nu mai avea nici o urma de speranta in suflet…
Ai facut`o sa vada lumea cu alti ochi… Si ai invatat`o ca durerile oricat de crude si dureroase ar parea, sunt doar niste pietre mici care ajuta la cladirea propriei fiinte. Cand ii era teama sa mearga tu ai tinut`o de mana si ai facut`o sa alerge, cand ii era teama sa simta, tu ai invatat`o sa isi impartasesca sentimentele…
Pentru asta ii multumeste!Si probabil niciodata nu ar fi de ajuns timpul sa-ti multumeasca.<3 Scrisoare unui inger[te iubesc enorm prietena draga!<3 ]

My beautiful insanity-part VII

Faliment sufletesc..E liniste,poate sa-ti scrie orice...stie ca tot ceea ce va pune pe foaie se va asterne cuminte.I se parea ca asteapta un tren intr`o gara.Astepta atata timp cat inca mai ardeau luminile de pe peroane.Cand ele se sting,realiza ca n’are cum sa mai vina nici un alt tren.Si’atunci o cuprinde plictiseala de a mai astepta..si crede,cum a sfatuit`o si prietena ei sa`i spuna,sa`i spuna si cu asta basta.
Nu ii mai trece prin mine nici pic de vointa,nici strop de nerabdare ca sa il mai caute.Iar daca are sa ramana singura,are sa uite ce’nseamna sa iubeasca si cum se face asta.
Se vor risipi catre nicaieri sentimentele ei,gandurile,dorintele,si se va departa si ea odata cu adierea usoara a vantului.Timpul ii va respira sufletul zi de zi si tunci il va pierde de tot! Departarea se va izbi de trupul lui si nu’i va mai cunoaste chipul,nu ii va mai sti numele.. Acum poate fi sincera cu el!Cuvintele n`au cum sa o tradeze,Cu el a inceput falimentul ei sentimental si cu el se va termina!:)

My beautiful insanity -part VI

De ce dragostea contureaza suflete neinsemnate?Aceasta conturase si sufletul ei..si in zadar incerca sa afle vreun raspuns.De ce oamenii traiesc in ceata fara sa-si exprime sentimentele si..de ce uneori dragostea taie in rani deschise?
Isi dorea si ea sa afle..insa era prea mult haos in lume si nu gasea raspunsuri.Pentru ce-l iubeste?Cam asta era intrebarea ce o framanta acum..Era partial constienta ca nu merita..prietena ei ii spunea.."fata nu merita.." dar ea continua sa se incapataneze ca "da,merita"!
Adunase in suflet atatea sperante..iar sufletul era cuibul atator clipe unice pe care le frangea in farame.Uneori ,se regasea intr-un labirint de sentimente confuze si contradictorii.Culori, senzatii, chemari, toate se impleteau in esenta ..intr-o picatura de nebunie..de care,ciudat!nu vroia sa scape..
Asta este Ea, si daca te iubeste, repeta, DACA, asta inseamna ca este norocoasa. Ochii lui o urmaresc cu intensitate si, fara a-i putea defini starea ii vine sa planga, sa cante sa te cheme si sa te alunge.Ii e frica sa te cheme, nu are puterea sa te alunge nici macar din gand si totusi se intreaba daca nu cumva confunda pasiunea clocotitoare specifica inceputului de adolescenta cu dragostea adevarata.
Singurul care poate da un raspuns, care ii poate spulbera indoiala si confirma banuiala, e timpul si reflectatea gandurilor sale in actiuni...si..EL

My beautiful insanity part V

Sa fi fost o intamplare...sa fi fost un oarecare?Acum nu prea mai e.Zambetul lui parea sa ca poate sa-i aduca culoare-n viata.Si zambetul ei se colora odata cu al lui..si ea avea o inima si nu era de vanzare.Ar fi vandut-o doar pt el..
Nu stie,dar stie ca el poate sa aduca o schimbare.Pt ca el nu e ca restu`,e pur si simplu el si asta e tot ce conteaza.Visa uneori sa`i spuna noapte buna,visa ca o strange in brate,ca o strange de mana si ca..zambeste.El e probabil singurul ce poate,sa-i promita,sa o minta ca toate trec departe.
Si nu stie de ce simtea,asta-i spunea si prietenei ei cea mai buna,nu stia de ce ..simtea ca in curand o sa afle.Decand vorbise cu el se simtea mult mai increzatoare.Si isi promisese sa nu se mai minta.ISi promisese ca intr-o zi sa-i spuna tot ce simte...si isi promisese ca intr-o zi se va tine de promisiune.
Avea acel ceva..cum sa-ti explice..acel ceva ce nu avusese nimeni.
Se gandea ca intr-o alta viata,ea il o numea "viitor" sa scrie alte pagini albe...poate or sa fie impreuna.Adormea serile cu gandul la el,stia ca visele oricum nimeni nu i le poate lua...era oricum aproape convinsa ca o sa poata sa schimbe visele cu realitatea odata si`odata.El era pentru ea,startul ei.Linia de sosire..nu exita..linia de sosire era transpusa-n viitor.

Azi am motiv sa zambesc!Iti multumesc!

Si da baaa...azi l`a vazut!..si a tresarit..si a tremurat de emotie.Si desi ea a incercat sa se stapaneasca,sa fie mai distanta nu a reusit.Si el a facut-o sa se simta mai optimista.El a vorbit cu ea azi cum nu a vorbit niciodata...si a simtit ca ceva rasare in inima ei.Era o farama de bucurie.Si toata ziua s-a simtit bine.
Azi s-a gandit pentru prima oara sa lase sa zboare un gand..spera ca acel gand al ei sa se intalneasca cu al lui... Ea este un nimeni si de aceea are nevoie de el pentru a deveni cineva.E sub presiunea a doua forte,una o atrage,ceallata o respinge...Incepe sa tina din ce in ce mai mult la el si asta parca ii slabeste rezistenta.
Zâmbetul de pe chipul ei din acea zi, se perpetua continuu în fiinţa ei, în dorinţele ei, în tabloul pe care ar fi vrut sa il picteze tot ea, tot cu degetele, reunind totodata mainile lor stranse odată şi poate pt totdeauna...
Sentimentul ei e rebel..si nebunesc si va face totul nebuneste`:)Din toata nebunia ei,va incerca sa picteze viitorul...

Din culisele sufletului:)

Sa i se para viata absurda,trista?
Trista da,absurda insa nu prea.I se parea ca asista la mai multe scene de teatru care se jucau in acelasi timp si ca decorurile se schimbau deodata si incerca sa prinda ceva din fiecare.Decorurile din inima ei nu se schimbau insa:Nu se schimba relatia cu prietena ei cea mai buna,sentimentele pentru tipul ala "intrus"..astea nu se schimbau.Si cum se face ca de fiecare data..il include pe el.Pentru ca ea e sigura ca fericirea exista.In ficare zi .."poc" cunostintele si prietenii ei incepeau sa fie fericiti.Oare era nevoie de un potop,un cutremur,de niste maini uiriase care sa zgaltaie Globul sa apara si la ea fericirea?Era obosita ca privirile sa se agate de trecut ori de viitor ca sa redea prezentul.
Uneori parea ca dragostea moare şi.. ea. Incet, pe nesimtite, pierind... chiar daca are clipe cand isi revine, cand se agata iar de viata..de realitate..de speranta.
Cand apunea soarele se gandea..ca a mai trecut o zi.Inca o zi in care nu a facut nimic pentru ea...ci s-a bucurat enorm de fericirea cunostintelor si prietenilor.Cand rasare soarele insa..nu stie incotro sa apuce,pe ce drum sa mearga,unde sa ajunga.Era sigura ca fericirea exista undeva,dincolo de zidurile inimii ei...Spera ca intr-o zi sa puna mana pe fericire,asa cum pune mana pe scoarta unui copac...pe o ceasca de cafea..

My beautiful insanity`-part IV

Ce insemna EL pentru EA?Greu de spus.La inceput cand l-a vazut prima oara nu a stiut ca o sa-l iubeasca si un sentiment de frica i-a cuprins fiinta.Ea nu mai iubise pe nimeni.De ce acum pe El?Era un necunoscut,cum sa puna un necunoscut mana pe sufletul ei?
Frica aceasta ,a facut-o sa fuga de propriile ei sentimente,visul ei insa nu incepta asa de cuminte cum a inceput.
Era tarziu si amintirile o copleseau.Putinele clipe petrecute cu el ii reveneau in minte,degeaba incerca sa`si indrepte gandurile in alta parte strangand cu putere din ochi.Ea stia mai bine ca oricine ca nici mintea si nici gandurile ei nu-i erau stapanite de EL,ci sufletul.Fusese singurul care reusise sa intre in acel loc,unde pana atunci nu fusese decat intuneric si frig.
Era singura care probabil ii intelegea fiecare cuvant si gest.Nu prea era nevoie de explicatii.Si desi isi dorea sa-l iubeasca din toata inima,sentimentul acela nu`i datea pace.Ii era frica sa se lase iubita si se temea ca poate nu ar fi capabila de sentimente atat de marete...
S-a multumit astfel "sa-l piarda" desi il iubea nespus...

My beautiful insanity-part 3

Niciodata nu va sti omul asta cat rau i-a facut. A ramas cu un dor... cum sa-ti explice?... nelinistea ei... Din zambetul ei vesel, zglobiu, nu mai ramanea decât o farama..trista...
Ea totusi...Nu! Nu vroia sa renunte la orele ei de reflectie si vis, la acele plimbari fara tinta, la clipele asfintitului care i-l aducea in fata si care picurau linistite pe fereastra, la noaptea care o aşteapta ca o veche prietena si ii da umarul ei catifelat, destul de larg pentru toate tristetile ei..
Ea tinea la el dintr`o prostie,dintr`o gluma.Visa sa picteze lumea lor.Dar nu doar ea..cum facea in prezent,ci amandoi.Ea..era o copila.El..mai mare cu un an dar poate mai copil ca ea.Ea spera...el..nu stia de asta.Nu stia pentru ca ea nu vroia sa-i spuna.Nu vroia sa-i spuna ca sa nu fie luata in ras...Nu se considera frumoasa,era o tipa simpla..o tipa adolescentina simpla`,care visa..si poate da,visa prea departe..
Tinea frate la el!Ce simtea ea acum nu se poate descrie in cuvinte…de fapt ar putea descrie, dar simte ca nici unul nu este exact, nu reprezinta intensitatea reala..e trista, frustrata, dezamagita,…singura…si iubeste. Iubeste nebuneste, cum n-a iubit niciodata, si desi lovita de nenumarate ori, continua…oare asta o insemna sentimentul asta?

Pentru ca o iubesc!

Nu credeam ca poate exista asa prietenie!Era ceva aparte la ea:nu se citea ipocrizie, minciună sau invidie..Cele mai multe prietenii se distrug din invidie.Era vorba chiar de iubire, acea iubire prietenească.
Învăţam reciproc: eu despre viaţă, ea la fel. Eu despre prieteni, ură, iubire, frumuseţe, nebunie. Ea stia din astea mai mult ca mine . Exista un echilibru între noi două, o prietenie frumoasă.Un echilibru ce părea greu de rupt, o legătură ce trecea peste multi şi multe; Era vorba de încredere, întelegere...
Zile pline de vorba, legaturi împletite mai bine, plictiseala nici măcar nu exista. Problemele nu le observam, totul părea mai uşor cu ea în preajma. Şi ştiu ca si ea credea la fel. Nu conta cum o vedea lumea pe ea ca persoană, eu o cunoşteam . Era acea relatie de prietenie la care orice persoană viseaza. Sa ai încredere în cineva este aproape imposibil în ziua de azi. Amestecate sunt caile şi niciodata nu stii cine iti devine apropiat. Dar cu ea totul era diferit. Nu era ca toti ceilalţi...
Nu sunt cea mai buna tipa din lume, nu detin adevarul despre prietenie si nici nu pot fi prietena perfecta dar..ea e speciala.Ea mi-a fost alaturi in serile in care plangeam,ea a fost cea care m-a incurajat,ea a fost cea care punea culori conturului meu de viata.Pentru asta tin sa-i multumesc din suflet!;x

My beautiful insanity -part 2

Si cum ramane cu lumina ei? Nu vade.. e negru totul, e adanc si nu vade nimic.Unde este? Parca il aude.. parca il simte dar nu isi daue seama in ce directie sa merga sa ajunga la el...
EA,caci asha o s-o numesc,era o tipa care traia in lume pastelata.Lumea ei era una plina de pasteluri,plina de diferite forme ale vietii.Era fericita asa.
Insa..Nu si-a imaginat niciodata,ca un EL,un baiat,ar putea sa o schimbe sau de dragul caruia s-ar schimba.Era acel gen de tipa vesela,optimista,care spunea prostii[poate din inocenta].Era prietena si cu baietii asha a ajuns sa-i cunoasca si sa-i inteleaga pe unii...
Cine a spus "constrariile se atrag" avea drepate,desi cred ca in cazul ei opusu` asta nu stiu cat se atragea.Dupa timp,ea a transformat prezenta lui intr-o otrava placuta,astfel ca el i-o datea si i-o refuza capricios,facand-o sa-l doreasca mai mult.Era interesant faptul ca desi patea asta..se simtea ca si cum ar fi intrat pe linia unui cerc si nu putea sa mai iasa..
Nu e suparata pe nimeni, poate ar trebui sa fie, iar ei, sa fie uimiti dar .. nu. In fiecare zi, dragostea ei creste. Si cand face o vizita amintirilor inima ii pulseaza mai tare ca niciodata, sangele ei curge cu o viteza ilegala iar corpul ei si mintea ei ... o iau razna pe bune
Pentru mine este el. Flacara suprema. Forta care tine totul in miscare.
Dragostea parca o taraste in chin, in infern, in iubire nu poate trai pe ocolite... NU! Sentinta e clara, ori iubeste pana la capat, ori va fi blestemata. Cum?
Va fi blestemata sa il iubeasca toata viata pe el, sa il iubeasca atat de tare incat dorul sa ii sfasie totul inauntrul sau..

Mii de cuvinte,un singur gand!

O scara din orash..alaturi de o buna prietena astepta pe alta.Gandurile ii erau in alta parte acum.Pentru ceva timp,uitase de el...Acum se concentra asupra problemei prietenei ei..ii venea si ei sa planga.Simtea cum ceva din ea se rupe
O fractiune de secunda,cat sa intoarca privirea si l-a zarit.S`a uitat mai bine,si daa era chiar el.El care trecea fericit alaturi de prieteni.Un firicel subtire de zambet a dat parca contur buzelor ei..si..a ramas cu privirea..se uita cum inainteaza si cum zambeste..privea in gol..
De ce e nevoie de atat de putin ca sa-si aduca aminte de el?E nevoie doar de o scanteie,doar sa se plimbe pe strada,doar sa vada un copil cum imparte inghetata,cum cineva cumpara o floare..si..isi da seama ca lipseste ceva.
Ea plangea, isi simtea sufletul gol, se gandea la toate cate i se intamplasera pana atunci, isi aminti cum se cunoscusera, dintr-o intamplare:o vizita la prietena ei cea mai buna in clasa,iar el ii vorbea, ii transmitea ceva ciudat,poate i se parea ei, apoi el i-a cerut messul sa mai vb, iar ea i l-a dat…
Dupa un timp..A facut lucrul pe care isi propusese sa nu-l faca niciodata: sa nu planga, sa nu sufere.Plangea frate,pentru tipul care-i bantuia visele
,plangea frate pt umbra aia care se destrama...si prietenele ei o incurajau,si-i spuneau sa se calmeze.In mom alea chiar avea nevoie de cineva..oare ce s-ar fi facut fara ele?Simtea ca are unde sa spuna ce simte,ca poate sa se afirme,sa-si sustine copilareala fara ca nimeni sa rada de ea.
Lumina se stinse. Închise jurnalul, închise ochii, dar imaginea lui o bântuia, ea era undeva, nu se stie unde si suferea, îi simtea fizic suferinta...

Gand pentru tine!My beautiful insanity

Bai e ciudat,cum o copila,o copila ca ea..simtea asta.Intrase in viata ei brusc..sau poate ea intrase intr-a lui.Defapt..era o aiurea.Il masura si-l cantarea din priviri:era..Nici ea nu mai stie acum cum era.Era doar tipul ala care intrase in viata ei si-i bulversase toate simturile,care ii da o noua suflare in piept..Un intrus.De ce e intrus?Pana la urma cine este intrusul: cel care vine ultimul si-ti da viata peste cap? Cel care te face sa simti ca esti inca vie?Cel care te face sa te simti bine?
Ajunsese acasa tarziu,dupa o noapte cu prietenii,o noapte perfecta.A zambit,a ras in hohote,s-a distrat,asa cum de o vreme buna nu mai facuse.Ei sunt minunati.Pt ca sunt prietenii ei.Cei in care are incredere,cei care stiu despre ea,cei care o sprijina;x.A tremurat de emotie la gandul ca acea sclipire din seara ei..ar fi aparut.Da` n`a fost sa fie`...
Acasa...Cu fiecare minut parea ca este tot mai agitata.Peretii camerei pareau incordati,paraca deveneau ovali.Parca isi simtea pulsul crescand cu fiecare pas,cu fiecare suflare..se gandea"bai a devenid dependenta..sau prostie?"
Nu stia ce sa-si raspunda insa.Baaa ce prostieee baa!Cand il vedea ea nici nu`l baga uneori in seama,dar asta nu insemna ca nu o interesa.O interesa si chiar foarte mult.
"Cine e ea? Cine e el?
Doua fiinte intr-un Univers :Ea o tipa careia i s-a pus pata,tipa care simtea ceva..El?Un tip,o cunostinta..,care...probabil..lash-o balta" isi zise.
In fond..orice ar fi ei ii pare-se ca ii va ramane imprimat pe retina mereu imaginea lui.O secunda i`a fost de ajuns,doar atat !:)...

Goana dupa fericire`

Se scursesera cateva buna saptamani pe chipul ei`..Saptamani care si`au lasat amprenta destul de vizibil:).
Ii invadau gandul amintirile putine,dar frumoase`.Ea stia prea bine de unde si..pentru cine toate.Platea intr`un fel sau altul pentru o tacere pe care nu indraznise sa o tulbure la momentul potrivit.Deznadejedea,iubirea, se jucau neincetat in inima ei.Se razvrateste in noaptea tarzie si...e ora cand ii era dor,cand doare cel mai tare,cand regreta si o musca sarpele amintirii. O inlantuie zadarnic intre trecut si prezent,o ademeneste dincolo de cuvinte,o face sa aiba vibratia aia in inima...E in zadar sa incearce sa construiasca un sentiment dintr-un sir lung de amintiri placute!Ciudat..sufletul ei incearca sa priveasca in viitor`,dar nu poate,pur si simplu nu poate.Vrea sa puna un punct undeva..sa nu mai existe un "dar" sau ..nici ea nu stie.
Nu stie cat de real e tot ce simte acum.Nu stie daca o doare atat de tare,stie doar ca regreta.Pt ca a stiut sa te placa si pt ca probabil inca o face..iart`o!Sunt sentimentele ei,sentimente care deruleaza in fiecare secunda,care se pierd in ganduri diforme.Ciudat ca nu are nici o scuza pt ca..s-a abtinut.Ea nu asteapta nimic!Totusi vrea mai mult de o secunda.Ea te vrea in prezentul,trecutul si viitorul ei,oriunde,oricum,oricat!:)

Momentul meu`

Sa incep de unde si cu ce?
Mai tii minte cand stateai singura in camera ta si te gandeai la melodia care iti canta in casti, la fiecare cuvintel, la fiecare rasuflare, la fiecare nota minora sau chitara electrica? Cand credeai ca nu ai cum sa simti mai mult muzica decat in acele momente, ca nimeni nu mai intelege muzica la fel ca tine...
Stii?singuratatea aia in care fiecare silaba a cuvantului,fiecare cuvant ii patrundea pana in cel mai mic colts al sufletului.Si`asculta melodia aceea la nesfarsit..si ochii i se umezeau`..si punea piesa pe care ea ai numit`o piesa lor pe "REPEAT" si i se facea din ce in ce mai rau dor de el...
Si asa trec seri dupa seri`..aceeasi piesa,acelasi gand pierdut,aceeasi iubire neimpartasita`.Si se gandeste in viitor,pt cateva clipe se arunca in viitor`,isi face iluzii..Muzica din casti insaa..o aduce la realitate,ii da parca o palma.Realizeaza ca se hraneste cu visul..realizeaza ca traieste prin speranta...
Si sta intinsa pe covor..si priveste in gol`..priveste pe tavan.I se pare ca il vede pe el..venind spre ea..Usor usor parca cortina uitarii in loc sa se astearna,se ridica.Sa stinga cineva lumina!Dar sa mai lase o raza totusi...

Anatomia unui sentiment...

De cele mai multe ori urăsc timpul. Urasc noţiunea de timp nu pentru ca o consider o invenţie cat se poate de ciudata, ci pentru că uneori nu îmi dă suficienta libertate să fac tot ceea ce vreau!
si orele au trecut…pe nerasuflate…aşa cum trece mereu timpul prin clepsidrele lui neinduratoare…si am ras si am plans totodată cu destinul meu, asezat în fata destinului lui...

S`a inrosit, l-a privit o fractiune de secunda in ochi, apoi si-a mutat privirea in jos. Statea fastacita...
-Eu plec .. poate ne mai vedem , cine stie.
- Bine . Pa - pa ..
- Pa .
- Stai .
- Ce este ?
- Ai grija de tine ..
Acum..era doar o fantoma pe un trotuar, lumea trecea pe langa ea, prin ea… El iesise si se pregatea sa traverseze, venea catre ea. La un moment dat ea se uita in ochii lui… o secunda, doua, trei, simtea cum timpul intra si trece prin el, simtea cum poate sa guste aerul, ca si cum ar fi inceput sa respire. Asa era de cald afara sau era doar el?
- Te iubesc…poti să mă crezi? Îsi ridică privirea spre el si se uita în ochii lui. Erau lacrimi în ochii ei, atata durere, atata suferintă, si ai lui erau uscati. Sufletul ei era gol, gandurile sale erau pierdute undeva în afara, nu se grabea sa le cheme înapoi, doar il privea. Ar fi vrut să il sarute, sa uite totul, sa-l închege într-un sarut… unul care sa nu se termine, unul care să dureze la nesfarsit, ca un vis, ca într-un vis…

Bucati din mine..

Si gandurile isi pierd conturul...Se saturase se pareri in cadrul unor subiecte inutile,de stari schimbatoare ,de rani provocate "accidental" fara ca macar vreunul sa aiba idee ca le`a provocat.
Se saturase sa contureze si apoi sa stearga gandurile cu o radiera prafuita..Se saturase sa fie tipa buna doar cand facea ce vroiau cei din jur..Se saturase si punct!Sentimentul ala de ura se ineaca in ochii ei..
Mai demult?
Mai demult m`au mintit ..mi`au spus ca viata e o tragie ,o comedie ..ori o piesa de duzina.eu insa..nu`s capabila sa joc la fel in toate cele 3 roluri..nu pot!
Si cazi..Simti cum cedezi, cum incet-incet trupul incepe sa te tradeze, sa te paraseasca puterile, cheful de viata, taia, si cum scarba si dezgustul ocupa locurile ramase vacante in sufletul tau. Nu vrei nici sa mori, nici sa traiesti – tot ce vrei e o pauza de la viata.
Sunt nopti nedormite, pe care le pierzi ratacind printre ganduri tot mai intunecate...
Ratacirea incepe sa te protejeze. Iti surade ideea de a fi o fantasma printre mii de corpuri fara suflet. De unde sa stie ei ce e aceea viata?Ei stiu sa profite,sa acuze fara sa asculte..sa urasca..sa tradeze..sa minta..sa raneasca !
Absurdul si nimicul devin cele 2 legi ale vietii tale : una e calea, cealalta e scopul..cade din tine bucata cu bucata, pana ce nu va mai fi nimic, decat un loc gol, pe care amintirea il va sterge din memoria tuturor...
Maine insa..lumea iti va cere prezenta..te va pune sa joci din nou rolul ala.Asta e vapaia..care pare ca este ultima..

simplitati`...

Stau şi mă gândesc..
Uneori mă pierd în lucruri simple:culori,imagini,viziuni,fum,dezamăgiri.Pot însemna ceva aceste lucruri?!Sau sunt doar memorii de mult pierdute în subconştientul meu?Sentimentul cumplit de nelinişte se zbate în tenta de a găsi un răspuns care să ajute în dezvoltarea lui... a mea.
Sunt diferite lucruri pe care nu le înţeleg:lumi,cuvinte,sentimente,dezamăgiri,iubiri necunoscute...De ce e atât de greu de crezut că un simplu joc..sau un amănunt poate ajunge la tragedie sau poate dezvolta ceva frumos?
Gânduri,sentimente reprezentate prin imagini?Oare ce reprezintă?Sentimente,vorbe,vise,sau încrederea în mine,în noi...

Ironic?!

Mă simt ca un chiştoc de ţigară aruncat într-un colţ al camerei.
Ironia sorţii?!Poate!sunt sentimente şi sentimente care nu se uită niciodată.Mă strâmtorează şi mai tare în acel colţişor şi nu-mi dă voie să respir,să termin...
Setea mea de căutare a unor întrebări fără răspuns,cuvintele unui simplu om,sau sentimentele pun stăpânire pe mine?Poate fi un nou început,un nou zâmbet,o nouă zi.Regăseşte-te în cuvintele mele fără sens sau pierde-te în detalii!

c`est la vie!

Viata tampita.Razi...plangi..cazi..alea alea
Azi am descoperit ca sunt nebuna.Si vorbesc serios:)

Cine spune ca nu putem visa? Marea majoritate, dar suntem liberi sa cugetam, sa speram, sa credem in NOI. Singurul gand pe care il am, oh, ma chinui sa scriu de ceva timp, si nu mai reusesc, dar se intampla uneori sa apara o mica sansa. Avem o gramada e povesti pe care le tinem ascunse in noi, dar oare daca am fi intrebati, le-am spune? Mai mult sau mai putin.... de o viata incerc sa imi spun povestea si nu am scris nici macar un rand, dar este un inceput pentru toate. Este de ajuns oare sa sper? Imi pun aceasta intrebare din cnd in cand si ma intristez, caci stiu ca timpul meu se apropie de sfarsit. DAR SPERANTELE MOR? sperantele se ofilesc atunci cand uitam sa le mai culegem.

Miraculos de rapid iti doresti sa te ridici si sa cuceresti lumea .
Setea de nou si de schimbare iti fac venele sa trepideze si ajungi sa zbori fara ca macar sa inchizi ochii . Dorintele capata puteri colosale . Stii, poti alcatui o armata cu ele garantandu-ti chiar si o adevarata victorie .
Am regasit de curand un ritm mai vechi . Cel al vietii ... Sufletul parca mi-e un cer albastru si.. surpriza!...soarele nu se mai ascunde . Lasand la o parte generalizarile, concret , care este combustibilul vietii ?
Gandindu-ma.. Daca ne oprim dorintele...ne oprim si visele...oare nu ne oprim si din trait ?

picteaza`mi copilaria :)

2 ANIIIIII JUMAATEEEEEEE!;x
Câteodată mi-e dor nebun de vară, de cireşe la urechi, de nădragi scurţi, de julituri în genunchi, în coate sau pe glezne cand alergam dupa astia la ascunsea ,ori prinselea si "buff" pe jos`:))8->Mi-e dor de copilăria frumoasă de care am avut parte, de atâţia prieteni,dintre care de unii nu mai stiu nimic..:(.Mi`e dor de omul ala negru care era calare pe o motocicleta si bietul frate`miu knd nu mancam imi spunea ca ii va spune omului negru sa vina sa ma ia pe motocicleta si o sa ma duca departe :)).Nujtiu..mi`e dor de inocenta aia..De vremea cand ma duceam si le ceream alor mei bani ca sa-mi iau si eu ciocolata d`aia de pocnea in gura`:)) si alte prostioare.
Mi-e dor de copilarie...
...de jucatul de-a v-ati ascunselea un fata blocului...
...de uniforma de elev...:))
...de ursuletul Eric`..cu care`l bateam pe frate`miu:x
...de doamna invatatoare ;xRespect!
...de ciocolata de casa
...de urletele propri din ciclul "vreau la maaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaama/te spun lu mamaaaaaaaaaaaa"
...de leagane
...de serbari si de poeziile invatate pe de rost
...de ghiozdanul din clasa
...de prietenii vechi`;x
MI`E DOR DE TOT MAAA!;x

stranGe effeCt`

Nu stia ce sa faca sa rada sau sa planga.De ce de fiecare data cand se simtea mai bine,viata trebuia sa ii dea o palma.De fiecare data cand se ridica in picioare ,viata trebuia sa o puna in genunchi.De respectat o respecta.Stia ca ea detine puterea suprema.Stia ca este sub puterea ei si ca intr-o clipa totul se poate destraman.Stia mai multe decat stiau multi si totusi?Viata se incapatanase cu ea.

Mereu trebuia sa ii arate cat de cruda poate fi.Dar de ce se incapatanase?De ce isi juca jocurile atat de dureroase cu ea?Ironia vietii deja ii era prietena,se obisnuise sa fie prezenta langa ea in fiecare zi.Daca e sa o luam asa,era mai apropiata decat multe persoane.

Statea!


Pana la urma alesese sa rada.Nu era decat o alta ironie a vietii,o alta incercare de a-i arata de ce este in stare,de parca nu ar sti:)...

Poveste cu un El si`o Ea :)

Lumea s-a oprit dar nu si pentru ei.Erau singurele persoane pentru care timpul nu se oprise.Pentru ei timpul alerga,dar asta nu mai conta.Erau singuri.Alergau prin ploaie tinandu'se de mana.Sareau prin balti udandu'se ca niste copii mici,tipau,se alergau.Tot parcul era al lor.Nu era nimeni care sa le spuna ce este bine si rau,ce este moral sau imoral,drept sau nedrept,legal sau ilegal.Se IUBEAU`.Ziua lor decurgea normalplina de banalitate ,de veselie,zambete si rasete.Plina de lucruri penibile sau de lucruri serioase.Erau singuri iar singuratatea nu ii deranja.
Se trezeau dimineata cu zambetul pe buze iar seara adormeau la fel.Asa au invatat sa adoarma zambind.Asa au invatat sa traiasca.Asa erau fericiti.Totul era perfect pana cand au pus.Play!!
Aglomeratia,zgomotul,ploaia,poluarea au revenit.Dar nu si ei.Ei traiau tot in lumea lor perfecta plina de vise fara oameni grabiti`...:)

Ce e prezentul`?:)

-Ce este prezentul?
-Poftim?
-Da.Ce este prezentul?
-Prezentul?
-Da.
-Si cat dureaza?
-Prezentul este acea clipa cand iti poti schimba viata.Cand ai ocazia sa spui da sau nu.Cand gresesti si cand speri.Este momentul acela care trece prea repede.Este ca un tren de mare viteza care nu are gara.Clipa ,momentul e pretioasa ca viata unui om.
Daca nu am avea aceasta clipa?
-Nu ar mai exista trecut si viitor. Credem ca timpul este impartit in trecut,prezent si viitor.
-Si nu este?
-Ba da,este.Doar ca prezentul este doar un intermediar.Dureaza doar o clipa si nu iti dai seama cand a trecut.Fara sa ne dam seama traim in trecut nu in prezent.Important este sa sa nu traim prea in trecut.Sa nu traim doar din amintiri.In trecutul indepartat...:)

this is the life!:)

Deseori, cand ma mai indispun diferite persoane, aud din partea celor care doresc cu bunavointa sa ma consoleze, expresia "Ignora-l! Nu are rost sa te consumi din cauza lui".
Le multumesc pentru aceste cuvinte, dar...
Sunt unele persoane pe care nu poti sa le ignori. Iti doresti din toata inima, te straduiesti, iti construiesti propriul scut, o iei pe rute ocolitoare numai sa nu te mai lovesti de ele, dar degeaba.
Ele nu se lasa ignorate! Se inarmeaza cu un baros, iti darama ziduletul tau roz cu floricele si iti deseneaza deasupra capului nori negri de furtuna.
Nu iti doresti decat....... sa inchida usa pe dinafara si sa te lase sa iti pictezi in voie zidul in culori calde :)
Vreau sa le multumesc prietenilor maaa! in primul rand femeii meleee maaa!pissmaaa!;x api tzuka,sin!;x
va iubb a lot

Ps: happy b`day to me!

daa maaa` stiu a fst ziua mea!:)) da din lipsa de idei m`a traznit a dracu` inteligenta sa postez si ceva about my b`day!
12:00
Telefoanele au inceput sa prinda viata[la ora asta se suna coaie` eram moarta de somn`:))]bine inteles frati`miu [nu puteai in gatu matii sa ma suni maine dimineata?:)]Tatal meu a doua zi la ora 6 juma "la muulti ani mitzo" [caci asha imi zice :)) ce sa`i faci soarta]apoi` vine si mama:> si ea cu o urare d`asta coplesitoare`:)) la multi ani pizdo` [scz limbaju` mama e mai vulgara asha putin`:))]

Au inceput dude sa`si reaminteascaa` si ei ca mai trece o zi din viata ei,inca o luna, inca un an.Teoretic,acum trebuia sa se simta speciala,sa se simta deosebita,sa simta ca toata lumea e a ei,sa se simta iubita,importanta.Dar de ce ne trebuie o zi sa ne facem cadouri,sa spunem "La multi ani!" sau un simplu "Te iubesc!".?! Aiureaaaa!:-j

Nu avem nevoie de o zi,in care sa fim sarbatoriti,nu avem nevoie de o zi ca sa ii facem persoanei iubite un cadou sau sa ii spunem "Te iubesc!".Si mai ales nu avem nevoie de o zi anume ca sa sunam vechiile cunostiinte/prieteni.

Invaziaaaaaaa martisoareloRRRRR!;x

S-a dus si luna februarie...mai intoarcem o fila din calendar...
si a venit primavara! Asta pentru ca romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie.Martie este momentul in care oamenii incep sa caute primul ghiocel, ca semn al venirii primaverii. Acum frigul incepe sa se impleteasca cu razele soarelui, intunericul cu lumina si dupa o iarna grea cu omat mare invinge viata, primavara, soarele. Acest triumf al reinvierii si regenerarii este invocat prin Martisorul pe care-l daruim celor dragi, ca mic semn ce ne dorim sa le aduca fericire si noroc.
Totusi unde a aparut martisorul?
Poate o sa radeti...dar legenda martisorului spune ca: Umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca Baba Dochia a gasit o para, i-a facut o "borta" si a legat-o cu un fir de ata, asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul. Insa despre martisor a inceput sa se vorbeasca mai tarziu, primele informatii fiind furnizate de folcloristul Simion Florea Mihai`. :)

Vine vine primavaraaaaaaaaaaa!:x

[Mic ,firav si fara vlaga
A iesit de sub zapada
Si vesteste-n toata tara,
Ca a venit PRIMAVARA!]

Cred ca v`ati dat seama cu totii de cine este vorba.Cea mai mica si plapanda floare.Cel mai micut copilas al primaverii.Și ghiocelul, chiar dacă e unul sau un buchet, și îl sau îi vezi, te fac să simți primăvara, așa, o microprimăvară…dar să o simți, pentru că ghioceii, până una alta sunt reali…și nu sunt imprimați.Ghiocelu` anunţă sfârşitul iernii, şi începutul mult aşteptatei primăveri. Sunt foarte rezistenţi şi Infloresc chiar daca iarna e grea si friguroaSa.Dc?Va aduceti aminte de mult iubita legenda a ghiocelului?Sa vedem..cun scurt rezumat:
"Se spune ca atunci când Dumnezeu a creat lumea i-a spus zăpezii să meargă şi să roage florile să-i dea un pic din culoarea lor. Rând pe rând florile au refuzat. Atunci foarte tristă zapada l-a întrebat pe ghiocel dacă poate să-i dea din culoarea lui. Ghiocelul a acceptat. Ca răsplată, zăpada îl lasă să înflorească primul primăvara."

copii contra parinti

vai de parintii care nu asculta de copii...sau nu! vai de copiii care nu asculta de parinti!Fara indoiala nu exista parinte care sa nu`si frece copilu` la icre...gen:stai in casa mea, faci cum zic eu!
COMUNISTI frate`!si cum sa nu`si ia copilu` anturaju` si cum sa nu se taie prin colturi,si sa dea de gustul drogurilor!
Se mai trezesc ai nostri dragi iubiti tampiti parinti`..aoleu fara tampitzi!;d.ashaa..cum ziceam s mai trezesc ai nostri parinti sa ne indruge balivernele alea dupa vremea lu` tataie cand matza datea din coada la luna plina`."Eu pe vremea mea mergeam la teatru" de ce??? nu existau cinematografe! ""Eu pe vremea mea mergeam la baluri organizate de primarie" si marmota invelea ciocolata in staniol si nu mergeau la discoteca ca dehh: NU ERAU!:))

Replicile folclorului comunist parintesc:
"Ti-am zis sa nu te culci atat de tarziu"
"Eu te-am facut, eu te omor cu mana mea"
"Bataia e rupta din rai[hai nu zaw! dai copilu` afar` pe usa intra p geam`!TZEAPA scumpi parinti`;)]
"In loc sa-ti pierzi timpul mai bine stai si citesti pentru maine"
"Da muzica aia mai incet, se aude pana la parter"[Daca ai da populara ar fi mai bn maica` ca pe vremea mea nu duduiau boxele!COMUNISM!]
Ce vb atat la tel, ca a venit factura kilometrica?"

CEA MAI STUPIDA,ABERANTA replica :))
"Cat timp iti dau eu bani, cumperi ce vreau eu!!"[cum dude da` ce eu ii zic ce tigari sa fumeze?/:) ]

DRAGI PARINTI!aveti grija,Ceausescu a murit impuscat`...You are the next!:)