
Faliment sufletesc..E liniste,poate sa-ti scrie orice...stie ca tot ceea ce va pune pe foaie se va asterne cuminte.I se parea ca asteapta un tren intr`o gara.Astepta atata timp cat inca mai ardeau luminile de pe peroane.Cand ele se sting,realiza ca n’are cum sa mai vina nici un alt tren.Si’atunci o cuprinde plictiseala de a mai astepta..si crede,cum a sfatuit`o si prietena ei sa`i spuna,sa`i spuna si cu asta basta.
Nu ii mai trece prin mine nici pic de vointa,nici strop de nerabdare ca sa il mai caute.Iar daca are sa ramana singura,are sa uite ce’nseamna sa iubeasca si cum se face asta.
Se vor risipi catre nicaieri sentimentele ei,gandurile,dorintele,si se va departa si ea odata cu adierea usoara a vantului.Timpul ii va respira sufletul zi de zi si tunci il va pierde de tot! Departarea se va izbi de trupul lui si nu’i va mai cunoaste chipul,nu ii va mai sti numele.. Acum poate fi sincera cu el!Cuvintele n`au cum sa o tradeze,Cu el a inceput falimentul ei sentimental si cu el se va termina!:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu