vineri, 23 iulie 2010

Dissolved in You.

Si parca m.am trezit din morti,serios.La inceput am fost dusa de mana..stii si legata la ochi si dupa chestia ciudata e ca parca am primit alti ochi.Am privit altfel si te.am vazut pe tine.Si sufletul de atunci mi.a fost incatusat intr.un lant ce parea sa fie fragil dar care s.a dovedit al dracu de tare.O clipa m.am zbatut..si dupa am renuntat..dar acum am revenit la vechile idei...tot TU.
Apoi..nu stiu cum m.am trezit dincolo.In peisajul celalat si dupa am revenit la tine.
-Il iubesti?ma intreba un demon
-DA.Mi.e drag..[i.am raspuns parca vrajita]
-Nu mai ai ochi?
-Ba da` dar il vad numai pe el..
-Iti simti bratele inclestate asa este?
-Daa..il simt ca si cum ar fi aici...si tot ce vad vad prin el.
-Si de ce ti.e drag tocmai el?
-Pai..nu stiu intr.o zi s.a raspandit in toata fiinta mea..si parca un nume mi se plimba prin minte,prin sulfet.Nu stiu cum s.a intamplat,poate stie el.Nu, nu, nu-mi spune![...]

liniste...
[...]Am nevoie de aer si de un somn bun, poate visele o sa ma trezeasca din acest cosmar.

Mintea mea o ia razna:
-Inghite.ti lacrimile,nu merita sa.ti curga dreptate pe obraz,nu merita sa curga sentimentul!imi spune
-Nuuuu nu pot s.o fac,asta e modul de a ma descarca,asta e modul in care simt ca.l iubesc..sunt lacrimi de iubire de speranta de ...sunt lacrimi pentru EL.
-Oare am pus prea multe intrebari?Oare mi.am pus eu prea multe intrebari?
-Mult prea multe!
-Nu trebuie sa imi explici, stiu ce se intampla aici.De ce ma leg de cel mai mic suflu al numelui lui si se distruge totul?
-O iubire eterna.

Cand sentimentele lovesc crunt.

*Speranta
*Orgoliu
*Simfonie de sentimente...


-Psst!Liniste vreau sa aud cum pluteste dragostea.
-Dragostea?![si rade]
-Da,dragostea.Cineva mi.a zis ca pluteste,ca uneste inimi,ca imprastie sperante asemenea confetiilor si ca sentimentele roiesc ca niste fluturi.
-Hey copilo,trezirea!Dragostea nu pluteste,cel putin nu la tine.
-De ce spui asta?
-L.ai vazut?Ti.ai citit sufletul?Ai vazut ce ai inauntru?!
-Da.
-Si?Ce crezi acum?
-Si am vazut ce este pe dinauntru:aceeasi speranta dintotdeauna,acelasi zambet,aceeasi inima,acelasi suflet..si acelasi EL.
-Din nou el?Dar ce are el asa de special?
-EL este el..el este unic.El este regizorul filmului in care vreau sa joc atat de mult.El am incredere ca in scenariu are replici dulci dulci mai dulci ca mierea.
-Nu ti se pare ca sunteti intr.un joc?Un joc pe care insa numai tu il cam joci..un fel de..sah.Tu ai pionii negri,el ii are pe cei albi.Tu muti o secunda,el muta o zi..apoi pierdeti o saptamana.
-Ba da..stai iar mi.ai adus aminte de primele momente...deci eu i.am zambit a fost secunda,el a fost dragut atunci a mutat ziua..si dupa nu am mai vorbit ceva timp deci atunci a mutat saptamana.
-Da,exact.
-Si acum mi.a dat sah mat nu?
-Cam asa ceva..acum asteapta sa reiei tu partida de joc...
-Chiar asa?Atunci de ce e asa?De ce este...indiferent?
-Asta trebuie sa cauti tu in inima lui..acum e impietrit,incearca sa.l sculptezi.
-Nu.i pot spune criminal!Dar el?EL mi.a captat viata.

Evadarea sufletului.


*Si poate ca a scos si sufletul din mine, dar am ajuns sa neg asta cu atata convingere incat inca mai simt putin din vibratia vietii...









Good job!"In final o sa pierzi tot !" isi spune."O sa ramai doar cu povestile,doar cu amintirile si o sa pierzi tot,trezeste.te odata, o sa pierzi tot!"
O sa incepi sa dai peste un sfarsit, apoi altul, apoi altul..o sa dai peste un el,acelasi el si.acelasi el... Si cand deschizi mai bine ochii, o sa te vezi ramasa cu niste cuvinte, cateva amintiri intr-un colt de suflet si niste praf peste propria.ti persoana.Si.atat."Cu atat o sa ramai,proasto!"
-Credeai ca ai timp nu?Asta credeai?
-Pai..timpul nu sta in loc..dar credeam ca am timp,ca pot sa raman cu ceva..ca pot sa fac ceva pentru el..pentru noi..
-Da?![si se aude un raset]timpul te va trada de fiecare data cand ii vei da sansa.Uita.te acum la tine.Priveste cu atentie priveste dincolo de ochii atintiti asupra ta,dincolo de zambetul pe care nu stii daca sa.l afisezi sau nu,dincolo de teama de a te afisa,priveste.te,hai!
-Nu..ce rost are sa fac asta?Oricum nu rezolv nimic..oricum visul asta deja a ajuns prea departe si nu pot,nu ma am putere sa.l omor oricat as vrea.
-Chiar voiai sa ajungi asa?
-Nu intentionam..adica stii replicile nu le fac eu..scenariul nu.l creez eu..scenariul e dat,eu doar il joc.
-Si inca n-ai invatat. Inca mai crezi, dintr-o incapatanare oarba sa eviti,eviti sa vorbesti,eviti sa te afirmi,eviti sa deschizi cartea destinului.
-Sa o deschid eu?Ce pot eu sa fac?Pot eu sa scriu ceva in cartea destinului?
-Oamenii nu merita nimic,asa.i?
-Da..unii si de aici cred ca.. ca toate celelalte isi pierd sensul pe drum.Oricum ce sa.i spun?Ce as putea sa.i spun?Ce as putea sa fac?
- Ar fi mai bine asa, nu? Cel putin nu-ti poate face nimeni rau in felul asta.
-Pai ce rau sa imi mai faca,adica nu ar avea ce,deja raul e facut.Stii acum cand imi privesc chipul uscat..parca nici nu.mi pasa ce era inainte,tot ce vreau e sa se regenereze sa fie iar plin de zambet si de sclipirea aia din ochi.Sa fiu iar Eu.
- Habar n-are! E si el un alt nenorocit care nici macar nu mai poate sa-si urmeze propria predica...

joi, 22 iulie 2010

Speranta..
Iubire.
Lacrima.
Si deseori ma intreb:Oare.ti mai amintesti de mine?As vrea sa te urasc, dar inca te iubesc si nu pot sa fac ceva in privinta asta...

"Se trezeste intr.un parc.Intr.un parc complet pustiu..e vara si arsita soarelui pare ca a coplesit totul in jurul ei.Noroc ca noaptea s.a asternut si e putin mai racoare.Adierea usoara ii trece prin firele de par.Ce cauta in parc?Si de ce e asa pustiu?
O fruza se desprinde dintr.un copac batran.O prinde,o priveste cu atentie si..ramane cu privirea atintita asupra ei..chipul lui se reflecta,chipul lui il are in fata..chipul lui...
-Gata,stop,gata termina,pleaca!Lasa.ma!si se prabuseste pe cimentul inca arzand...
Ce dracu cauta aici?De ce nici aici nu are liniste?Priveste in gol..priveste spre nicaieri..
Un aer ciudat o invaluie..si parca cineva ii sopteste la ureche..parca cineva ii mangaie parul..parca cineva o alinta..parca cineva..E doar pustiul..e pustiul care parca ca intr.un final..ii aduce liniste.
Se innoreaza.Picuri mici incep sa curga.Si apoi picuri si mai mari si mai mari..Si se parbuseste la pamant..asemenea cum si.ar da suflarea..Dar stai!Asculta putin!Se aud pasi.Da,chiar sunt pasi..in linistea serii se aud pasi..si parca creste ceva in ea..se uita,se ridica usor.E chiar el!Da?!Cum se poate?!Ce?Unde?Cum?Ce cauta el aici?
Se apropie de ea..si ii intinde o mana..Il priveste cu teama si parca vrea sa.i spuna ceva..Parca regreta ca nu ea a fost cea cae sa.i spuna cu adevarat ce simte.
O ia in brate.Siii..o ajuta sa se ridice.Prin ploaie pasesc amndoi spre necunoscut,se tin de mana..."

Si ma trezesc.Stai coaie!?Ce am?!Asta e un vis,nu are cum sa fie adevarat!
Asta mi-e fobia, asta mi-e speranta..

Un fluviu de amintire ma ineaca ,dar nu-l uit :)!

Puls crescut.
Confuzie, dezorientare.
Energie.
Euforie.


Si cu cat ma straduiesc mai mult sa te uit,nu pot.Nu pot pentru ca din micile alea momente neimportante pentru tine am creat un mic clip..un clip in care am pus putina iubire.Pe fundal am ales sa ma aline speranta si gandul ca intr.o zi o sa fii aici.Dar nu esti si probabil nu o sa fii niciodata.Si ma doare,ma doare ca..ca am fost credula si inca o fac.Ma doare ca in fiecare zi ma rascoleste amintirea si gandul si ca..ca nu pot sa fac nimic.Ma simt neputincioasa:ma simt fara remediu..ca un bolnav care stii..e pe patul de moarte si pare ca nu se poate face nimic pentru el.
Da`simt ma..simt ca sunt om!Simt cum atunci cand aud numele tau inima imi bate mai tare..simt cum am un fior de fiecare data cand ma uit la o fotografie de.a ta uitata in calculator.Cum ar fi sa te vad?Sa trec pe langa tine?
Poate ar fi mai bine..m.as mai linisti as stii macar ca esti..ca esti fericit sau..macar linistit.As fi multumita ca stiu ceva de tine,ca stiu ce faci..ca.ti vad macar privirea si zambetul copilaresc,ca te vad asa cum erai..asa cum esti.
"De azi trebuie sa.l uit" O zic in fiecare zi..si parca asta este semnalul dupa care incepe derulalrea filmului..si asa azi asa maine..asa poimaine si asa zi de zi.Si parca creste si mai mult sentimentu` asta.Si se spune ca sentimentu.i pur cand e reciproc..poate..bag mana in foc ca POATE sa fie si atunci cand numai unu` simte,cand e in stare sa lase totul..numai sa aiba putin din dulcele amar...
Ce parere ai despre mine?De ce niciodata nu ai avut ceva sa.mi spui?Sa fii oare prea imatur?Sa fi fost eu prea copilaroasa?Sa fie teama ta?Dar de ce teama?Tu nu ai de ce sa ai teama..poate doar de cei din jur..Poate mandria ta e prea mare?Poate orgoliul tau mai presus de orice?


Un fluviu de amintire ma ineaca ,dar nu-l uit :)!Nu pot sa.l uit...




marți, 20 iulie 2010

Ce nu te omoara te face mai puternic?!momento

Si da!Are draci nervi ii vine sa arunce cu tot ce.i iese in cale!Are draci pentru ca uraste ma uraste tot !E satula de aceleasi replici aceleasi obiceiuri ,aceeasi rutina.Vrea sa evadeze,sa.si ia liber de la stres.Sa nu auda,vada,simta ce se intampla in jurul ei si cum totul se duce pe apa sambetei,cum nici o "constructie" nu e stabila,cum totul se clatina,cum totul se schimba,cum totul se evapora..trece ca un fum...
Si vrea sa opreasca timpul.Pur si simplu:sa.l tina atat de strans incat sa se opreasca,sa nu mai poata sa ticaie,toata ziua "tic.tac" sa isi ofere linistea aia de care are atata nevoie.Vrea intr.un viitor apropiat sa devina insensibila..sa poata si ea sa treaca peste toate,sa nu mai puna atat suflet,sa treaca si ea peste tot mai repede.Vrea de asemenea ca tu sa.i zambesti.Sa.i spui ceva,sa reactionezi..si dupa sa nu o mai lasi sa dispara.Isi doreste ca tot ce.a construit sa nu se lege numai de aspectul fizic..ci sa fie cineva care sa aprecieze si altceva.Vrea sa pastreze putinul ala cladit..sa nu mai simta de fiecare data teama si de fiecare data sa se agate de speranta.
Ar vrea sa nu.i treaca prin cap ceea ce.i trece acum,ar vrea sa dea foc la tot si sa pastreze scrum,sa il tina intr.o cutiuta si cand se va simti puternica..sa.l arunce in mare,sa.l faca sa piara..

vineri, 16 iulie 2010

De la iubire la ura nu este decat un pas..

De la iubire la ura nu este decat un pas...si totusi..nu te urasc.E doar sentimentul ala de frustrare..Am inceput sa urasc sentimentele mimate..Sentimentele jucate si neadevarate..Dar pe tine?pe tine nu!
Tu?Tu esti tu,tu esti special!Tu esti...
-cel p care l.am iubit
-cel pe care l.am bagat in viata mea
-cel care ti.ai jucat rolul perfect fara sa.mi dau seama
-cel pe care nu.l pot scoate din minte
-cel care renaste si omoara amintirile
-cel care tace
-cel despre care nu stiu ce simte acum
-cel care nu m.a lasat sa.l cunosc
-cel care mi.a dat noptile albe in care am stat si m-am intrebat: DE CE ?!
-cel care m-a schimbat,iar acum fiecare loc si fiecare lucru pe care-l fac il leg de amintirile cu tine...

miercuri, 14 iulie 2010

Fara sentimente palmate,poate nu o sa mai fim straini

Si lasa sentimentu` sa vorbeasca pentru mine.Macar de.ar fi numai unul.Dar macar lasa unul sa vorbeasca.Lasa.l sa izbucneasca,sa arda,sa nu mai fie nevoit sa mocneasca.Lasa.l sa se afirme si daca nu vrei intr.adevar,lasa.l sa se izbeasca de zidul tare al inimii.
Stiu ca e o nebunie..si sper sa nu devina vreo obsesie,dar imi lipsesti ma!Si imi lipsesti mult.Si nu stie nimeni cat de mult.Stii de ce?Pentru ca nu poate fi masurat in cuvinte.Speranta?Ai auzit de termenul asta?L.ai simtit vreodata?Ai trait cu speranta?Daca da,atunci adu.ti aminte cum te.ai simtit tu,sperand apoi gandeste.te la altii,fara sa generalizezi cum se simt ei sa traiasca cu speranta:cu speranta ca cineva le va fi alaturi.
Sentimente palmate?Le.am palmat prea mult.De ce?Care a fost cauza?Nu stiu,poate teama.Teama ca..nu sunt chiar tipa aia speciala pe care o cauti tu.Tipa aia care sa arate bine,tipa aia care sa.ti fie pe plac...Mi.as dori sa ai nevoie din nou de mine,chiar si pentru un proiect,compunere,schita,orice.Macar sa ma intrebi "Ce faci ma ai terminat aia?",macar atat.As fi multumita macar sa te vad zambind.Da` tie ce sa.ti pese?Man,insensibil nu esti.Ai sentimente si asta o stiu,am observat...Si totusi oare le palmezi si tu?

marți, 13 iulie 2010

don’t say that.., don’t say”I miss you”!

Da` nu pot!Pur si simplu privesc in oglinda si nu pot!Ma simt ca ultimul om.Ma simt aiurea fata de tine,ca te.am facut acum 3 luni sa afli asa ceva..si nebunia continua.
Si da fraiere!Creste dorinta pe zi ce trece!Pe zi ce trece dorul e si mai mare.Si stiu ca nu.ti pasa de mine si stiu de asemenea ca niciodata nu ti.a pasat...sau poate da...da oricum aiurea ma mint ca nu.mi pasa.Stii ai fost..persoana la care am tinut enorm,nici nu.ti imaginezi cat!Si ciudat,ca dupa toate fazele inca esti acea persoana..
Timpul nostru traspira geamul de sticla dintre noi… Nu te mai vad… Unde esti?De ce ai plecat asa ..brutal?De ce nu ai vrut sa asculti macar..sa vorbesti macar,sa intrebi ceva macar..de ce nu ai evitat sa ma lasi asa..pustiita,fara sa spui nimic.Si cea mai mica si nevinovata minciuna,macar sa ma agat de ceva...
Hai sa patam cerul cu speranta!sa poate o sa zambesti mai des… Asa poate o sa vii mai des… langa mine.
Si cu cat ma gandesc mai mult la faptul ca mi-e dor de tine, realizez ca de fapt mi-e dor de mine...mi-e dor de starea pe care o aveam cand eram in prezenta ta...mi-e dor de singura perioada din viata mea cand am fostfericita...mi-e dor de momentele in care simteam ca nu imi trebuie nimic altceva decat prezenta ta..
Ma enervam ca incercam sa imi amintesc fiecare privire în care se oglindeau toate nefericirile şi dezamăgirile umanitatii, si nu reuşeam. Imaginea lui şi prezenta.i deveneau din ce în ce mai neclare, ca o fotografie de demult care imortalizează un chip dar care, odata cu trecerea timpului, nici macar ea nu mai poate sa redea perfecţiunea momentului..

duminică, 11 iulie 2010

Aceleasi replici..acelasi te iubesc,acelasi mi.e dor de tine..

Si nu sunt ultimele cuvinte..or sa mai fie,ca mintea mea e invadata de imaginea ta.E ceva din trecut..care a trecut,dar..reivie de fiecare data,in fiecare minut.Din cele 60 de secunde 5 secunde amintirea e moarta si 55 reinvie.De ce?Pur si simplu pentru ca e ceva de neinteles.Sa cer explicatii?Pentru ce?Ma cuprind amintiri cand te aud in gand razand sau..cand iti aud pasii plecand ..atat a ramas si.ti multumesc pentru tot.Ai fost si o sa fii antidotul meu.
Nu am avut cum..dar stii?acum imi e asa de dor sa.ti spun ca mi.e dor de zambetul si de tot ce e legat de tine..pune apa pe focul asta pe care l.ai aprins!Nu pot sa.l sting eu,nu sunt capabila pur si simplu.
De ce am deschis eu rana?Tot eu mi.am facut rau stii..asa inconstienta.Acum parca ma doare mai tare,parca ustura mai tare ca niciodata...si tu o sa ramai tot in gandul meu.Tot acelasi TU de alta data,indiferent de ce o sa faci,de ce o sa spui..indiferent de...de vreun rezultat,daca o sa existe unul.Esti special coaie..si regret ca nu mai sunt in generala,ca nu mai sunt tipa aia vesela care venea la prietena ei si care recunoaste acum,ca intr.un timp erai unul din motivele pentru care veneam..desi negam uneori asta...
Sunt simplitati,aparent banale..dar inseamna enorm pentru mine.Si desi tu esti indiferent si..uneori asa..rece,esti tot aici.Si o sa fii!Pana cand inima te va renega!:)