Mi-as dori sa o schimb,da` nu pot frate.Credeam ca aveam atat de multe:prieteni,sustinere,ajutor,iubire.Da` n.am nimic!Doar o lucrare maine la istorie.
A batut viata asta de n ori filmul si n-am cerut vreodata rolul principal..am vrut doar sa fiu actor,iar daca am vrut ceva mai mult,ei bine am incercat sa obtin.Si de cele mai multe ori..am reusit,pe plan profesional vorbind.
Mi-e dor de zilele alea cand toti ma apreciau,cand aveam prietenii aia "adevarati" pentru o saptamana,doua ,trei..Mi-e dor uneori chiar si de zilele cand "ma foloseau"...da` acum e diferit.E ciudat cum nu mai simt aceeasi nevoie..de apreciere,ci nevoia de prietenie,de iubire,nevoia de acel "ceva" care stiu ca o sa fie acolo oricand o sa am nevoie.
Da` asa sunt oamenii: vin si pleaca!De ce?
Poate pentru ca lutul se usuca mai repede..si aderenta scade in timp..
Poate pentru ca sunt prea importanti pentru o persoana insignificanta..
Poate pentru ca n-am fost eu destul de buna sa-i pastrez..
As vrea sa pot sa-i demasc;sa nu-si mai joace rolurile de "stafii prietenesti" si cand nu te astepti sa plece;si-apoi sa vina sa scurme in viata ta precum un vierme in marul bun.Ar trebui sa va las sa va prefaceti ca regretati,ar trebui sa va las sa plecati fara sa regret;si-asa n-am nimic bun sa va ofer!Stii bine ca am fost mereu o maestra a imperfectiunii.
Si-n urma au ramas atatia oameni...unii se intorc ca sa mai rada,altii ca sa ma mai scuture de praf,iar altii..trec pur si simplu nepasatori.
Am sa sar peste faptul ca va vad zi de zi privirea aia..dusa pana la sictir..chiar daca stiu ca acum sunteti fericiti.Dar promit,PROMIT,ca o sa fiu AICI,ca o sa ma ridic si o sa stralucesc mai puternic ca un soare!
Am PROMIS!:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu