Aproape ca s-a obisnuit.E mult mai bine asa!Ii zicea si lui ca e mult mult mai bine.Ii place sa fie statica,toate cele rele sa se invarta in jurul ei si ea sa nu dea atentie.
Renuntase in investirea de sentimente si era mult mai bine.
Intr-o dimineata,si.a luat inima,a facut-o bucati si a aruncat-o in valiza.Trupul i-a ramas fara vlaga..iar o lacrima s-a prelins pe obrazu-i pudrat.Sufletul ar fi vrut si el sa apuce calea inimii,dar s-a hotarat sa ramana si sa fie un invingator;era unicul care putea sa mai sustina trupul.Fara sa stie fiinta fara vlaga,sufletul a mai pastrat o farama de miocard;o doza zilnic doar ca sa-i dea putere trupului sa zambeasca;si in fiecare zi,reusea sa o faca sa zambeasca vazand lucruri marunte.O facuse sa o ia de la 0..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu