luni, 23 august 2010

Is anyone alive out there?Can anyone hear me?!

              E haos organizat..ura si iubirea lovesc amndoua odata.


Gata,sec o spun,cand mi se pune pata o sa plec!Nu,nu o sa mai dau o a doua sansa!De ce?!Simplu,pentru ca sunt plictisita sa visez ca lumea merita o a doua sansa spre schimbare.Ce schimbare ma?!Ca nu simtiti pe pielea voastra,voi nu sunteti in stare sa iertati..eu de ce as face.o?Nu,ajunge coaie,lasa sa mai fie si altii eu am fost destul.Am fost destul acolo unde mi s.a dat cu picioru`..si NU,nu victimizez,doar ca lumea se schimba,eu am stat pe loc,pe un loc prost ,pe un loc in care am adunat destule:amintiri,regrete,dezamagiri,sperante si iluzii desarte.

 O lume metalica creata dupa acelasi model,aceleasi piese.Toti suntei la fel ma.Rataciti in pacate stridente,cine va schimba oamenilor?!Amurgul?Drama?Iadul?!Cu ochii murdari de.atatea ganduri iti spui ca "las totul in urma".Chipuri de oameni vechi...dati pe nici doi bani.

                      
                                        "Sa mimam fericire!I.ai vazut?!
               Clovnii fara voce mimau tipete sarcastice si trapezul radea zgomotos"


                              Clipesc.Zambesc si ii tin ingerului meu de urat.Prin fumul de tigara se aud vorbe obositoare si obositoare..arde si aerul si lasa in urma scrum..uneori asa incepe..sau poate asta e finalul?


 Liniste.
-Hey,hey tu!
-Hey,there...
-Arunca.mi o lopata de lut!
-Ce?!
-Da,arunca.mi o lopata de lut si lasa.ma sa vad cum din om se creeaza om...si..poate vrei sa vii mai aproape sa le inchiriezi si noilor "ei" niste sentimente.
-Aberezi iar ma copilo?!
-Aaa?Nu..incerc doar sa privesc direct situatia..sa vad cum trenul trece prin mine ca apa si fuge atat de departe..atat de departe incat ma lasa pustiita cu inca o vara..si cu niste acte inca strigate in somn.
-O sa inebunesti zaw..
-Da?!Super.Ehh afla ca nu sunt buzunarul in care sa va ascundeti marutisul cu toti..chiar daca am fost acum nu mai sunt,nu mai vreau sa fiu.Si in nici un caz n.o sa mai fiu plasa de siguranta a vreunui care nu merita,cum am facut.o pana acum!

         

               

                       Introspectie...
Ma simt atat de goala..
atat de goala
ca inima e prea subtire ca s.acopere distanta dintre pacate.

    Ma simt atat de goala..

incat mana mea inca mai deseneaza lumina....

                    

                        Si NU,nu este o stare depresiva!sunnt doar ganduri ce trebuiesc spuse odata si.odata.


  Fiecare sentiment..are povestea lui..
Un milion de sentimente..un milion de povesti.
Cum?!Cum sa.mi fac eu sufletul auzi





   

       
     

Un comentariu: